Mp3

BUZĂU: Complexul funerar brâncuşian “Rugăciunea”

Complex-Rugaciunea1

“La priére” (“Rugăciunea”), operă de cotitură a artei moderne universale, aparţinând sculptorului Constantin Brâncuşi a fost realizată din cauza unei tragedii de familie.

Un tânăr avocat din Buzău, Petre Stănescu, se stinge din viaţă la numai 31 de ani. Soţia sa neconsolată, Eliza Stănescu, s-a hotărât să ridice la mormântul său un monument funerar care să înfrunte timpurile.

În 1905, aceasta l-a contactat la Paris pe tânărul Constantin Brâncuşi şi i-a comandat un complex funerar pentru soţul său. Aşa s-a născut “La priére” (“Rugăciunea”), operă de cotitură a artei moderne universale.

Originalele, inclusiv bustul avocatului Stănescu, au fost duse la Muzeul de Artă al României, în 1958, şi, respectiv, în 1976. Cimitirul Dumbrava din Buzău păstra o copie autorizată de marele sculptor – soclul de piatră de Măgura cu semnătura autorului.

Lucrarea “Rugăciunea” în original a fost expusă mai întâi la Paris (în 1910) şi apoi la Bucureşti (1914). Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti a încercat să improvizeze diverse amplasamente.

“Nicăieri “Rugăciunea” nu se putea înţelege ca în Cimitirul “Dumbrava”. Căci este una din ideile geniale care a revoluţionat arta să amplasezi un nud deasupra unui mormânt. Este numai unul dintre motivele pentru care Cimitirul “Dumbrava” ar trebui inclus în circuitul turistic mondial”, susţine scriitorul Nicolae Peneş. El spune că pentru vizitatorul străin, Buzăul se identifică cu “Rugăciunea” lui Brâncuşi. Ultima personalitate care a vizitat “Rugăciunea” la ea acasă a fost Bernard Boyer, fost ambasador al Franţei la Bucureşti.

În martie 1994, după mai bine de 80 de ani de la instalarea sa pe mormântul din cimitir, lucrarea, copie autorizată de marele artist, a fost furată. Groparii se pare că şi-au dat concursul intrigaţi de “femeia goală din cimitir”. Confecţionată din bronz masiv, copia “Rugăciunii” cântărea nu mai puţin de 360 de kilograme, deci nu oricine îşi putea permite o asemenea aventură nocturnă.

Profesorul Călin Gheţu, la acea vreme directorul Direcţiei de cultură, îşi reaminteşte. “Dispariţia lucrării a fost sesizată la data de 14 martie 1994. Existenţa unui “ghid” local a uşurat afacerea. Un grup de poliţişti i-a luat urma la Cluj. Scoaterea lucrării în afara graniţelor era una dintre ipoteze. La capătul traseului, a fost descoperit unul dintre autori, Valer Rus, de 45 de ani, din Cluj, patronul unei firme de taximetre”.

Poliţia a continuat investigaţiile. Patronul-taximetrist l-a indicat pe un anume Mircea Prodan din Bistriţa-Năsăud, şeful unei reţele. Contra sumei de 1,250 milioane de lei, Prodan i-a cerut să-i care marfa de la Buzău. Două persoane cu accent basarabean au însoţit transportul. În faţa probelor, Mircea Prodan şi-a recunoscut fapta şi i-a condus pe cei trei poliţişti buzoieni la “depozit” – o magazie de lemne din comuna Razna, jud. Bistriţa-Năsăud.

Autorii au recunoscut că furtul a fost comandat de un grup infracţional internaţional care urma să vândă “Rugăciunea” unui miliardar sud-american. Aceştia au mai declarat că în America cota lui Brâncuşi este de câteva ori mai ridicată decât în Europa.

“Rugăciunea” a fost recuperată şi, după lungi ezitări, a fost dusă la Muzeul judeţean Buzău, unde doi ani mai târziu a fost reinstalată din nou în cimitirul de unde a fost din nou furată. De această dată definitiv!

Pe 18 octombrie 1995 a dispărut şi bustul avocatului Stănescu. După aproape un secol de existenţă, “Complexul Brâncuşi” din Cimitirul Dumbrava a încetat să mai existe. Două războaie mondiale şi două revoluţii n-au reuşit ceea ce a izbândit un extrem de simplu scenariu infracţional, să reducă la tăcere “La priére”, astrul artei moderne.

O nouă copie a celebrei lucrări “Rugăciunea” de Constantin Brâncuşi a fost instalată în august 2013 în Cimitirul Dumbrava din Buzău, pe soclul din piatră ce poartă semnătura marelui artist.

“Rugăciunea” va face parte din ansamblul funerar montat în Cimitirul “Dumbrava” din Buzău în urmă cu un secol, pe socluri din piatră de Măgura, cioplite chiar de marele sculptor şi semnate de acesta. Iniţiativa acestui proiect aparţine Club Rotary din Buzău, iar partea artistică şi tehnică a sculpturii a fost realizată de sculptorul Ciprian Dominoschi. Marele naist Gheorghe Zamfir a organizat un concert, banii încasaţi fiind destinaţi acestui proiect.

“Această lucrare de referinţă din sculptura mondială a fost redată publicului larg aşa cum a fost concepută, pe mormântul din Cimitirul Dumbrava, de marele sculptor. “Rugăciunea” a fost realizată în 1907 de Constantin Brâncuşi, an în care mai apar două simboluri ale artei sale, “Cuminţenia pământului” şi “Sărutul”, opere de cotitură în arta modernă universală”, a declarat preşedintele filialei Buzău a Uniunii Artiştilor Plastici, Valeriu Şuşnea.

Potrivit sursei citate, lucrarea este fidelă concepţiei artistice a marelui sculptor şi va atrage admiratori ai artei brâncuşiene din ţară şi din străinătate. Parteneri în acest proiect au fost primăria Buzău, Muzeul Judeţean Buzău şi Consiliul Investitorilor Străini.(Text: agerpres, Foto: ziuadebuzau.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *