BUCUREŞTI: Palatul Patriarhiei

Palatul-patriarhiei

Ansamblul de clădiri din care face parte şi Palatul Patriarhiei este aşezat pe vatra mânăstirii “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, ctitorie şi danie domnească făcută mitropoliei Ţării Româneşti de Constantin Vodă Şerban (1654-1658).

Palatul Patriarhiei a fost construit la începutul secolului al XX-lea, pe locul fostei săli a Adunării Deputaţilor de pe Dealul Mitropoliei. Vechea sală a Adunării Deputaţilor, cu terenul aferent, a aparţinut mitropoliei Ţării Româneşti, care îşi avea sediul în clădirile ce înconjurau actuala catedrală de pe Dealul Mitropoliei.

Marile evenimente istorice din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut loc pe Dealul Mitropoliei. Aici, la 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Ţării Româneşti, prezidată de mitropolitul Nifon în fosta sală a Adunării Deputaţilor, a votat actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române.

Palatul Patriarhiei a fost construit după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, iar lucrările s-au realizat sub conducerea inginerului George (Gogu) Constantinescu. În construcţie au fost folosite elemente de beton armat, fiind prima clădire din beton armat din ţară. Cu timpul a suferit diverse modificări. Cea mai importantă a fost refacerea cupolei, care s-a prăbuşit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.

Suprafaţa totală construită este de 7.000 de metri pătraţi. Clădirea are mai multe niveluri, care pot fi sesizate mai bine de pe latura de răsărit a dealului. Pe panta acestuia se ridică două subsoluri şi un extensol (subsol III parţial), parter şi două etaje.

Interiorul cuprinde mai multe săli, birouri şi anexe, grupate în patru aripi, dispuse în jurul unei aule mari, care este de altfel piesa dominantă a întregii clădiri. Imobilul este din zidărie masivă, iar acoperişul este în mare parte din beton armat.

Patriarhia-Romana

Arhitectura exterioară, cât şi cea interioară, se apropie de arta neoclasicismului, cu influenţe din barocul francez.

După 1989, imobilul i-a fost dat în folosinţă Patriarhiei Române, la cererea acesteia, prin Hotărârea Guvernului României cu numărul 941 din 8 octombrie 1996.

La Palatului Patriarhiei, începând cu anul 1997, îşi desfăşoară activitatea unele sectoare ale Administraţiei Patriarhale (Sectorul teologic-educaţional, Sectorul monumente şi construcţii bisericeşti, Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase, Sectorul comunităţi externe, Biroul de protocol), precum şi Centrul de Presă “Basilica” al Patriarhiei Române.

În 6 decembrie 2010, prin Hotărârea Guvernului României nr. 1229, Palatul Patriarhiei a trecut în proprietatea Patriarhiei Române. (Text: Agerpres, Foto: wikipedia.org,cuvantul-ortodox.ro, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *