BRAŞOV: Şirnea – primul sat turistic din România

Satul-Sirnea1

Şirnea este un sat din judeţul Braşov, care aparţine de comuna Fundata, atestată documentar în anul 1729, amplasată la poalele Masivului Piatra Cariului, la o altitudine de 1.360 de metri.

Pe DN 73, la 3,5 km distanţă de acesta, pe un drum pietruit, se ajunge la Şirnea, priveliştea fiind de o frumuseţe rară, iar liniştea din jur te face să crezi că te afli în altă lume.

“Prin anii 1960, la Şirnea, s-a născut ideea satului turistic în România şi s-a validat în 1968, iar în anul 1973, printr-un Ordin al Ministerului Turismului, au fost declarate sate turistice Hălmagiu din judeţul Arad, Rucăr şi Lereşti din judeţul Argeş, Tismana – Gorj, Bogdan Vodă – Maramureş, Răşinari – Sibiu, Vatra Moldoviţei – Suceava, Murighiol şi Sf. Gheorghe din judeţul Tulcea şi Vaideeni – Vâlcea. La vremea respectivă, satul turistic presupunea foarte multe aspecte, în primul rând, aspectul geografic al aşezării. Şirnea este un sat liniştit situat între Masivul Piatra Craiului şi Masivul Bucegi unde peisajul, clima şi anotimpurile sunt extraordinare, unde a trăit profesorul Nicolae Frunteş, care s-a ocupat îndeaproape de ideea satului turistic în România, iar presa de specialitate din vremea respectivă menţiona performanţele acestui experiment. Apa de la Şirnea, în vremea respectivă, a fost testată şi analizată, fiind luată drept etalon în sud-estul Europei ca cea mai pură apă. S-au creat obiective turistice locale şi la vremea respectivă era un fel de turism cultural din zilele noastre”, a declarat prof. Radu Frunteş, fiul lui Nicolae Frunteş.

Pentru a dezvolta satul şi a atrage cât mai mulţi turişti, prof. Nicolae Frunteş a iniţiat două sărbători: “Măsura laptelui şi întâlnirea fiilor satului”, organizată în luna iunie, şi “Iarna la Şirnea”, în ideea de a arăta viaţa satului şi obiceiurile atât iarna, cât şi vara. Iniţiată în anul 1969, sărbătoarea “Iarna la Şirnea” presupune o întrecere pe schiuri cu făclii în mâini, plimbări cu sania şi petreceri organizate la Căminul cultural.

biserica-ortodoxa-sirneaBiserica ortodoxă din Şirnea

Acestora li s-au adăugat în următorii ani “Ziua Olimpică”, în 23 iunie, sărbătorită de aproape 30 de ani în fiecare an, care înseamnă aprinderea flăcării olimpice, aducerea drapelului olimpic, defilarea sportivilor care participă la diverse întreceri sportive. Urmează “Noaptea de Sânziene”, sărbătorită în 24 iunie, “Nedeia Munţilor” în ziua de Sf. Ilie, o sărbătoare pastorală tradiţională, “Focul lui Sumedru”, în seara de 25 spre 26 octombrie, când pe dealurile satului se aprinde un foc mare, la care participă tot satul. Cei mai curajoşi trec prin foc.

“Până în anul 1986, când a murit tatăl meu, satul Şirnea era vizitat de peste 3.000 de turişti anual, din 22 de ţări şi din România. Au vizitat satul şi au rămas profund impresionaţi de obiceiuri şi tradiţiile noastre turişti din Canada, Egipt, SUA, Noua Zeelandă, Australia, Israel, şi acest lucru poate fi observat în Jurnalul de impresii aflat la Muzeul satului Şirnea. Era un proiect al ONT (Oficiul Naţional pentru Turism – n.r.), «Şapte zile la Braşov», şi în fiecare zi turiştii vizitau câte un obiectiv, iar o zi era a satului Şirnea. Turiştii erau aşteptaţi lângă DN73 de 10-20 de căruţe sau sănii iarna, trase de cai cu zurgălăi, care îi ducea în centrul satului, unde erau aşteptaţi cu ţuică fiartă, apoi vizitau casa unuia dintre cei care îi transportau cu căruţa sau cu sania. Proiectul a continuat până în anii ’90, după care s-a oprit”, a mai spus prof. Radu Frunteş.

Potrivit acestuia, pionieratul de la Şirnea a fost benefic pentru toată zona.

muzeul-etnografic-SirneaMuzeul etnografic “Nicolae Frunteş”

“Turismul a continuat să se dezvolte foarte mult la Bran, Moieciu, Fundata, alte sate aparţinătoare acestor comune. Din păcate, vin turişti la Şirnea şi acum, dar foarte puţini. Drumul este destul de anevoios de la DN 73, nu s-a reparat de 15 ani, nu mai sunt mijloace de transport direct de la Braşov, aşa cum erau până în 1990. Centrul satului şi muzeul satului au nevoie de lucrări de întreţinere şi reparaţii, dar nu există fonduri. Autorităţile locale şi judeţene ar trebui să facă mult mai mult pentru primul sat turistic din România, considerat până la urmă un brand al judeţului”, a mai spus prof. Radu Frunteş.

Cine ajunge la Şirnea mai poate vizita Biserica Ortodoxă veche din lemn cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, Muzeul etnografic “Nicolae Frunteş”, Monumentul locotenent-colonelului Ghe. Poenaru-Bordea, primul ofiţer al armatei române căzut la datorie în Primul Război Mondial, Parcul Naţional “Piatra Craiului”, Prăpăstiile Zărneştiului, Cheile Moieciului, Cheile Grădiştei, Peştera cu lilieci din satul Peştera.(Text: Agerpres, Foto:  ro.wikipedia.org, fundata-sirnea.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *