BRAŞOV: Scurtă prezentare a judeţului

Culoar-Rcucar-bran

Suprafaţă: 5.363 kmp
Numărul municipiilor şi oraşelor: 10, din care patru municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele
Numărul comunelor: 48
Numărul satelor: 149

Situat în partea centrală a ţării, în interiorul arcului Carpatic, judeţul Braşov se învecinează cu opt judeţe: Argeş – la sud-est, Dâmboviţa – la sud, Prahova – la sud-est, Buzău – în extremitatea sud-estică, Covasna – la est, Harghita – la nord, Mureş – la nord-vest, Sibiu – la vest.

Suprafaţa reprezintă 2,2% din suprafaţa ţării.

Conform Recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului numără 549.217 persoane. În municipii şi oraşe trăiesc 397.026 persoane, reprezentând 72% din totalul populaţiei stabile, indicator ce poziţionează Braşovul între judeţele cu cel mai mare procent al populaţiei stabile care locuieşte în mediul urban. Populaţia stabilă a celor mai mari localităţi urbane este următoarea: municipiul Braşov 253.200 persoane, municipiul Codlea 21.708, municipiul Făgăraş 30.714, municipiul Săcele 30.798, oraşul Râşnov 15.022, oraşul Zărneşti 23.476. Oraşele Ghimbav, Predeal, Rupea şi Victoria au populaţii sub 10.000 de locuitori. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 515.467 persoane, dintre care s-au declarat români 453.325 (87,9%), maghiari 39.661 (7,7%), romi 18.519 (3,5%), germani 2.923 (0,5%), iar restul alte etnii (ucraineni, turci, ruşi-lipoveni, tătari, sârbi, greci, italieni, evrei, ceangăi etc.).

Sub aspect fizico-geografic, judeţul se află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei, de unde rezultă complexitatea şi diversitatea pronunţată în trăsăturile geologice şi geomorfologice. Relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţă, iar cel depresionar şi deluros circa 60%.

Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi (vârful Omu 2.507 m), Ciucaş (vârful Ciucaş 1.956 m) şi Făgăraş (vârful Moldoveanu 2.543 m), Piatra Mare (vârful Piatra Mare 1.844 m) şi o parte a munţilor Întorsura Buzăului. Spre nord, munţii au înălţimi mai mici, cele mai înalte vârfuri fiind Cristianul Mare 1.802 m, Ciuma 1.618 m şi Măgura Codlei din Munţii Codlei, Varna 1.272 m şi Cetăţuia 1.105 m.

Relieful coboară treptat spre nord, conţinând şi o regiune de coline subcarpatice, depresiuni cu aspect de şes – Ţara Bârsei şi Ţara Făgăraşului – şi dincolo de Olt, sudul Podişului Transilvaniei. Formele de relief cresc din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.

muntii-fagaras

Depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată şi urbanizată, aici fiind situate oraşele Braşov, Săcele, Codlea şi Râşnov. Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800 – 1.300 m), ce aparţine grupei vestice a Carpaţilor de curbură şi include munţii Codlei şi munţii Perşani.

Depresiunea Făgăraşului, cunoscută şi ca Ţara Oltului, se întinde pe jumătatea estică în judeţul Braşov, iar cea vestică în judeţul Sibiu. Podişul Târnavelor se află în partea nord-vestică a judeţului Braşov, fiind format din dealuri înalte cu înălţimi medii de 600-800 m. Culoarul Bran-Rucăr reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrei Craiului la vest şi masivul Leaota la est. Culoarul Comăna, drenat de Olt, se desfăşoară pe o lungime de 30 km între munţii Perşani şi marginea sud-estică a Podişului Târnavelor.

Întregul teritoriu al judeţului se încadrează în bazinul hidrografic superior al Oltului, care străbate judeţul de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea, pe o distanţă de 210 km. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia. În structura apelor de suprafaţă se încadrează şi lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi lacuri artificiale.

Judeţul Braşov deţine peste 30 de arii protejate şi un număr impresionant de monumente ale naturii. Suprafeţele protejate acoperă 27.313,7 ha, reprezentând circa 7% din suprafaţa judeţului. Pe teritoriul judeţului se află Parcurile Naţionale Piatra Craiului (14.795 ha) şi Bucegi (32.663 ha). Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde: Abruptul Bucşoiu, Mălăeşti, Gaura, unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% dintre speciile endemice din România, un exemplar reprezentativ fiind garofiţa Pietrei Craiului, specie unicat în lume.

Lista monumentelor naturii cuprinde: mai multe locuri fosilifere, coloanele de bazalt de la Racoş, Cheile Dopca, coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită, microcanionul în bazalt de la Hoghiz, stânca bazaltică de la Rupea, peşterile Bârlogul Ursului şi Valea Cetăţii. Între rezervaţiile naturale, se numără: Mlaştina Hărman, Muntele Tâmpa, Pădurea Bogăţii, Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, Muntele Postăvarul, Dealul Cetăţii – Lempeş, Cotul Turzunului, Stejerişul Mare, Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer, Complexul Geologic Racoşul de Jos, Holbav, Peştera Comana, Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului.

Pădurile deţin o pondere ridicată în cadrul resurselor naturale, reprezentând peste 35% din întreaga suprafaţă. Principalele resurse naturale ale judeţului sunt: zăcăminte de cărbune – lignit (Vulcan), marmură (Şinca Veche), calcar (Braşov, Codlea, Zărneşti şi Racoş), bazalt şi andezite (Racoş şi Pădurea Bogăţii), gresie (Teliu), ape termale (Codlea) şi iodo-sodice (Perşani, Rotbav şi Homorod), ape minerale (Zizin).

Economia judeţului Braşov este caracterizată printr-un grad crescut de diversitate, dar orientată, cu precădere, către activităţile de servicii, turism, transport şi comerţ. În clasamentul în funcţie cifra de afaceri, locul principal este ocupat de industrie şi comerţ, remarcându-se fabricile producătoare de componente auto. (Text: Agerpres, Foto: turistik.ro, inromania.info)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *