Mp3

BRAŞOV: Municipiul Făgăraş

iceu-fagaras

Municipiul Făgăraş este situat în depresiunea cu acelaşi nume, delimitată de Munţii Făgăraşului, la 430 m altitudine, pe stânga râului Olt, la confluenţa cu Berivoi, la 67 km NV de municipiul Braşov (reşedinţă de judeţ).

Ţara Făgăraşului a constituit din cele mai vechi timpuri, alături de Ţara Bârsei, o zonă de refugiu în faţa duşmanului, datorită poziţiei sale geografice favorabile.

În Transilvania, cucerită de regii maghiari după lupte care au durat între secolele XI-XIII, existau formaţiuni româneşti, menţionate în documente din secolele XIII-XIV, între care şi “Ţara Făgăraşului” (“Terra Blachorum”). După organizarea administrativ-teritorială din Transilvania, la finele secolului al XIV-lea existau comitatele, districtele româneşti, scaunele saşilor şi secuilor. Printre cele mai vechi districte româneşti, numite uneori şi “scaune”, se numără şi cel din Făgăraş (1222).

Este menţionat documentar, prima oară, cu numele de Fogros, la 11 martie 1291 şi apoi în 1393, iar ca oraş în 1431.

În 1310, voievodul Transilvaniei Ladislau Kan (1294-1315) construieşte o cetate de lemn, înconjurată cu valuri de pământ.

Ţara Făgăraşului s-a aflat între 1368-1464 în posesia domnilor Ţării Româneşti, apărând menţionată, de exemplu, în titlul voievodal al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418).

Cetatea Făgăraşului, cel mai impunător monument al ţinutului, este una dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din întreaga ţară şi chiar din Europa, după cum menţionează site-ul Primăriei municipiului. Complexul feudal fortificat de la Făgăraş, a cărui construcţie a început la sfârşitul secolului al XIV-lea şi se continuă, prin adăugiri succesive, până la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de o fortificaţie din lemn, înconjurată cu un şanţ şi val de pământ, atestată arheologic pentru secolul al XII-lea, ce dovedeşte existenţa unei organizări politico-militare autohtone voievodale timpurii în Ţara Făgăraşului. În secolul al XV-lea, cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş este atestată ca cetate militară de apărare, cu patru turnuri bastionare la colţuri şi un turn de avanpost pe latura de est.

Cetatea-Fagaras

Între anii 1528-1541, Ştefan Mailat, stăpânul domeniului feudal al Făgăraşului, apoi voievod al Transilvaniei, transformă cetatea militară de apărare într-un castel feudal fortificat.

Reşedinţă a principilor Transilvaniei, complexul feudal fortificat de la Făgăraş şi-a definit forma şi proporţiile actuale în ultima parte a secolului al XVI-lea şi în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Importante lucrări sunt întreprinse în vremea principilor Gabriel Bethlen (1613-1629) şi Gheorghe Rackoczi I (1630-1648). În timpul principelui Mihail Apafi (1661-1690), în acest castel a funcţionat Dieta Transilvaniei.

Până în 1737, Făgăraş a fost reşedinţa Episcopiei greco-catolice, mutată apoi la Blaj de către Ioan Inochentie Micu Klein.

Localitatea Făgăraş, cu cetatea sa multiseculară, a fost mult timp centrul politico-administrativ al ţinutului, ca reşedinţă de district până în 1886, de comitat între 1886 şi 1918 şi apoi reşedinţă de judeţ între 1918 şi 1950, polarizând întreaga viaţă economică, social-politică şi culturală a zonei, arată site-ul amintit.

În anul 1968, odată cu noua reorganizare administrativ-teritorială, fostul judeţ Făgăraş devine parte componentă a actualului judeţ Braşov.

Oraşul Făgăraş a fost declarat municipiu la 27 iulie 1979. La recensământul populaţiei din 2011 municipiul avea 30.714 locuitori.

Dintre obiectivele de interes cultural şi turistic ale municipiului Făgăraş amintim: Muzeul Ţării Făgăraşului “Valer Literat”, înfiinţat în anul 1923 (istorie, etnografie si arta); castelul-cetate; Biserica Evanghelică, ridicată în anii 1842-1843, în stil neoclasic; Biserica “Sf. Treime” (1782-1783); Biserica reformată, construită în anul 1712 (după ce vechea biserică, aflată în perimetrul actualului centru al oraşului, a fost distrusă); Mânăstirea franciscanilor şi biserica romano-catolică (1737-1742); Biserica “Sfântul Nicolae”, ctitorie a domnului Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu (1688-1714), înălţată cu daniile acestuia şi ale soţiei sale Doamna Marica, după cum arată inscripţia de la intrare, între 17 iunie 1697 şi 30 septembrie 1698, cu picturi murale din anul 1721 în interior, renovată în 1921-1922. (Text: Agerpres, Foto: facebook.com/Făgăraş Municipiu, ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *