BRĂILA: Municipiul Brăila

Faleza-braila

Municipiul Brăila este situat în E-SE României, în NE Câmpiei Brăilei, la 20 m altitudine, pe stânga Dunării, la 170 km amonte de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Este reşedinţa judeţului omonim. Brăila este un port fluvio-maritim până la care pot pătrunde vase de mare tonaj.
Săpăturile arheologice efectuate în cartierul Brăiliţa între anii 1955-1975 au scos la iveală o aşezare neolitică cu două niveluri – unul aparţinând culturii Boian, cu ceramică decorată cu meandre, şi altul aparţinând culturii Gumelniţa, caracterizată prin locuinţe cu platformă, ceramică excizată şi pictată, un cimitir de înhumaţie din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului, în care s-au găsit schelete chircite, un vas cu capac, pictat bicrom, un pumnal din bronz aurit ş.a., o aşezare sătească de bordeie şi un cimitir de incineraţie geto-dacic (sec. IV-III î.Hr.) cu inventar ceramic bogat, precum şi o aşezare de la începutul feudalismului (sec. X-XI).

Prima atestare documentară a Brăilei datează din secolul al XIII-lea, când aceasta apare menţionată cu numele bizantin Proilava.

Într-o descriere geografică spaniolă din 1350 este amintită cu numele Drinago (sau Brillago), iar în documentele româneşti este menţionată într-un act emis la 20 ianuarie 1368 de cancelaria domnului Ţării Româneşti, Vladislav I (Vlaicu Vodă) (1364 – cca 1377).

Rolul comercial în creştere al Brăilei se remarcă în secolele XIV-XV. Astfel, într-o descriere din 1396 a lui Johann Schiltberger, Brăila apare ca un puternic centru comercial şi însemnat port fluvial unde acostau numeroase corăbii cu mărfuri.

fantana-cinetica-Braila

De la sfârşitul secolului XIV şi până la mijlocul secolului XVI, a fost punct de vamă şi principal port la Dunăre al Ţării Româneşti şi al Moldovei. Şi cronicarul bizantin Laonic Chalcocondylas remarca, în 1463, amploarea comerţului care se făcea în oraşul Brăila.

În 1470 domnul Moldovei Ştefan cel Mare intervine în Ţara Românească în dorinţa de a pune pe tronul acesteia un aliat în politica sa antiotomană. În cursul campaniei lui Ştefan cel Mare împotriva lui Radu cel Frumos, în februarie 1470 oastea moldovenească a prădat şi incendiat Brăila şi alte regiuni.

Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, se accentuează dependenţa politică şi economică a Ţărilor Române faţă de Poartă, instaurându-se regimul de dominaţie otomană. În 1540, oraşul Brăila este ocupat de turci. Brăila, împreună cu teritoriul din jur au fost transformate, în 1542, în raia turcească, cu numele Ibrail. Oraşul a fost devastat de incendii în 1462 şi 1470.

La 2/14 septembrie 1829 a fost semnată pacea de la Adrianopol între Rusia şi Imperiul Otoman, care punea capăt războiului ruso-turc dintre 1828-1829, soldat cu înfrângerea Turciei. În cursul acestui război, Ţările Române sunt ocupate de armatele ţariste (până în 1834). Tratatul de pace conţinea un act separat cu prevederi referitoare la Ţara Românească şi Moldova (“Actul osăbit pentru principaturile Moldova şi Ţara Românească”). Prin prevederile tratatului se limita amestecul Porţii în treburile interne ale celor două ţări, dar se accentua tutela Rusiei ca “putere protectoare”, erau restituite Ţării Româneşti cetăţile turceşti cu hinterlandul lor de pe malul stâng al Dunării, anume Turnu, Giurgiu şi Brăila, şi, de asemenea, se recunoştea dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii. Cetatea construită de turci la Brăila în secolul al XVI-lea a fost demantelată în 1828.

După desfiinţarea monopolului economic otoman, cele două Ţări Române sunt antrenate şi în circuitul european al schimburilor de mărfuri, dovadă fiind şi numărul tot mai mare de vase de comerţ sub pavilion străin care descarcă în porturile dunărene Brăila şi Giurgiu.

Palatul_Agriculturii_Braila

Din 1831 începe construirea noilor oraşe Brăila şi Giurgiu, foste raiale. Între 1831 şi 1835 oraşul Brăila a fost sistematizat pe baza unui plan radiar-concentric, modern, iar în perioada 1836-1883 a avut statut de porto-franco. Începând din a doua jumătate a secolului XIX s-a dezvoltat în ritm accelerat, fiind construite aici mori, silozuri (construite între 1887-1891 de ing. Anghel Saligny), o fabrică de ciment, şantierul de reparaţii navale. În 1900 este introdus tramvaiul electric.

Brăila a suferit mari distrugeri în perioada ocupării ei de către trupele bulgaro-austro-germane (23 dec. 1916-11 nov. 1918), în timpul Primului Război Mondial.

După 1918, în Brăila au luat fiinţă o serie de industrii, precum metalurgică, construcţii de material rulant feroviar (vagoane siderurgice) ş.a.

Oraşul Brăila a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populaţiei din 2011, municipiul Brăila avea 180.302 locuitori.

La 15 decembrie 1994, cu ocazia comemorării a cinci ani de la Revoluţia din decembrie 1989, Parlamentul României a declarat municipiul Brăila oraş-martir.

Ceasul_din_Piata_Traian

Dintre monumentele şi obiectivele de interes cultural şi turistic ale Brăilei amintim: biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, iniţial (sec. XVII) geamie, transformată în 1831-1836 în biserică ortodoxă, prin adăugarea de elemente specifice cultului ortodox; biserica grecească cu hramul “Buna Vestire” (1862-1872), cu vitralii valoroase, păstrează picturi murale interioare executate, în 1890, de către Gheorghe Tattarescu; biserica având dublu hram “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Sfânta Parascheva” (construită în 1872-1894); biserica “Sfântul Nicolae” (1860-1865), cu picturi murale executate de Petre Alexandrescu; Institutul “Sancta Maria” (1898); clădirea Tribunalului (1886-1890); Palatul Agriculturii, realizat în 1923 după planurile arhitectului Florea Stănculescu; Palatul Cultural (1864); Palatul “Lyra” (1924); Clubul NAVROM (1900); clădirea Teatrului “Maria Filotti” (sec. XIX); Gara fluvială (începutul sec. XX); Grădina publică, unde se regăsesc ruinele fostei cetăţi a Brăilei; bustul împăratului roman Traian, operă a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu; Casele memoriale “Perpessicius” (Dimitrie S. Panaitescu) (sec. XIX, refăcută în 1971), “Ana Aslan” (sf. sec. XIX), “Maria Filotti”, “Panait Istrati” ş.a.; Muzeul Brăilei, înfiinţat în 1881, prin Decret al Regelui Carol I, cu mai multe secţii – de istorie şi arheologice, etnografie, artă ş.a.

În august 1995, la Brăila s-a desfăşurat prima ediţie a Concursului internaţional de canto “Hariclea Darclee”, organizat din iniţiativa sopranei Mariana Nicolesco. (Text: Agerpres, Foto: ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *