BRĂILA: Casa Memorială “Fănuş Neagu” din Grădiştea

casa-Fanus-Neagu5

“Aici este locul în care am scris un capitol din «Îngerul a strigat»”, i-a mărturisit Fănuş Neagu bunului său prieten, profesorul Nicu Negoiţă, cu referire la casa natală din comuna brăileană Grădiştea, astăzi Casa Memorială “Fănuş Neagu”.
“Casa din crivăţ”, cum o numea Fănuş Neagu, se află la 50 km de municipiul Brăila, pe DN22, la câţiva kilometri de Râmnicu Sărat, şi a fost ridicată de tatăl scriitorului. Casa a fost donată, în 2007, de scriitor autorităţilor brăilene, cu scopul de a o transforma în muzeu, ceea ce s-a şi întâmplat în 2011.

Casa Memorială “Fănuş Neagu” a fost inaugurată, oficial, pe 3 iulie 2011, în prezenţa familiei, prietenilor, a sute de localnici, scriitori, reprezentanţi ai Academiei Române şi ai Muzeului Brăilei, poeţi, actori, oficialităţi locale, profesori. Deschiderea manifestării a început cu o slujbă de sfinţire a casei şi de pomenire a lui Fănuş Neagu, la împlinirea a 40 de zile de la moartea sa.

casa-Fanus-Neagu2

“Şi-a dorit atât de mult să o vadă gata, dar nu a mai apucat”, spunea, cu regret, profesorul Nicu Negoiţă, prieten cu Fănuş Neagu, cel care are, de ani buni, în grijă casa scriitorului şi care s-a ocupat de reamenajarea acesteia împreună cu o echipă de muzeografi şi conservatori de la Muzeul Brăilei.

Primarul comunei Grădiştea, Andrei Petre, a anunţat, cu această ocazie, că strada pe care se află Casa Memorială “Fănuş Neagu”, care se numea Strada Scriitorului, va purta numele de Strada Fănuş Neagu, în urma unei decizii luate de Consiliul Local din comună.

Prezent la dezvelirea plăcii comemorative şi la tăierea panglicii de inaugurare a Casei Memoriale “Fănuş Neagu”, academicianul Eugen Simion a mărturisit cu regret că nu a avut timp până acum să viziteze comuna brăileană Grădiştea, deşi Fănuş Neagu l-a invitat în repetate rânduri. “Am un sentiment împărţit, deoarece voiam să vin mai demult aici, la Grădiştea, în satul lui Fănuş Neagu. Invitaţia a fost făcută de mai mulţi ani de către scriitorul brăilean, dar din cauze care ţin de lipsa timpului, abia acum mă aflu aici. Academia Română omagiază astăzi, cum a făcut-o de atâtea ori, chemându-l în Academie şi titularizându-l ca membru, pe Fănuş Neagu, un mare om al literaturii româneşti”, a spus Eugen Simion.

casa-Fanus-Neagu3

Casa în care s-a născut Fănuş Neagu a fost renovată în 1959, de fratele scriitorului, apoi reparată de autorităţi în perioada 2008-2011. Reabilitarea a costat 80.000 de lei, iar finanţarea fost susţinută din bugetul Consiliului Judeţean. Casa a fost remobilată şi amenajată ca muzeu de specialişti de la Muzeul Brăilei, împreună cu Anita Neagu, fiica scriitorului, în baza pozelor vechi de familie, fiind luate la mână şi transpuse în realitate sute de astfel de fotografii.

“O echipă a Muzeului Brăilei a mers zilnic la Grădiştea şi s-a ocupat de fiecare detaliu din Casa Memorială «Fănuş Neagu». Aceeaşi echipă a pregătit fiecare exponat şi a organizat spaţiul expoziţional din casă. Încăperile Casei Memoriale «Fănuş Neagu» au fost reamenajate asemănător perioadei copilăriei scriitorului”, a declarat directorul adjunct al Muzeului Brăilei, Zamfir Bălan.

Casa este una tipică satului de câmpie, prevăzută cu prispă, şi are în ipostaza de casă memorială şapte încăperi, organizate, potrivit lui Zamfir Bălan, în două compartimente tematice. Unul dintre ele ţine de aspectul rural, de etnografia locului, şi este alcătuit din elemente de interior specifice unei gospodării ţărăneşti din Bărăgan, gen obiecte de uz casnic, unelte, scoarţe, aşezate după rosturile unei astfel de locuinţe. “De exemplu, odaia în care se instala războiul de ţesut are toate elementele specifice pentru o astfel de activitate, inclusiv războiul de ţesut, cu vârtelniţă, roată, sucitoare, fire pentru urzeală, gheme de lână sau borangic – tot ce ţine de ţesutul ştergarelor, păretarelor, al scoarţelor sau al preşurilor.

casa-Fanus-Neagu4

Pe vremea copilăriei lui Fănuş Neagu, se ţeseau preşuri din fâşii de pânză, din resturi textile. Camera de zi a fost amenajată după particularităţile unui astfel de spaţiu, cu un radio de pe vremuri, cu tablouri cu fotografii ale membrilor familiei, cuverturi, broderii şi multe alte lucruri specifice unui interior ţărănesc din secolul trecut. Urmează bucătăria, apoi camera cu unelte de tâmplărie, pentru că tatălui lui Fănuş Neagu îi plăcea să meşterească lemnul. Este expusă acolo o adevărată colecţie de rindele şi multe alte unelte folosite în prelucrarea lemnului”, mai spune profesorul Zamfir Bălan.

Profesorul Nicu Negoiţă îşi aminteşte că Fănuş Neagu a fost foarte bucuros când a primit vestea că toate rindelele tatălui său au fost găsite în podul casei. “Am urcat în podul casei şi am găsit toate uneltele de lemnar ale lui taică-său. Când i-am dat vestea, a avut o mare bucurie, poate printre ultimele sale bucurii”, povesteşte profesorul Negoiţă. Locuinţa cuprinde multe alte lucruri care se găsesc într-o casă ţărănească din acea vreme şi toate obiectele sunt autentice, tratate după regulile muzeografice de conservare, cu substanţe şi elemente de protecţie.

Al doilea compartiment tematic al Casei Memoriale se referă la scriitorul Fănuş Neagu însuşi. “Legătura se face trecând din camera în care a copilărit Fănuş Neagu, cu pătuţul-leagăn în care a crescut, în acest spaţiu bio-bibliografic şi foto-documentar. Aici sunt de văzut multe imagini, o galerie de portrete Fănuş Neagu, cărţile scriitorului, o serie de lucruri personale, instrumente de scris, medalii, diplome, lucruri care au ţinut nemijlocit de universul său de scriitor. Tot aici se află expusă şi ţinuta sa de academician. Spaţiul acesta cuprinde informaţii generale pentru publicul vizitator, în aşa fel încât cel care vine aici şi nu cunoaşte multe lucruri despre Fănuş Neagu să se poată documenta minimal“, explică Zamfir Bălan.

casa-Fanus-Neagu6

Camerele şi holurile de trecere păstrează multe dintre obiectele şi tablourile care existau în casa părintească. Bunica Tasica veghează casa dintr-un tablou expus pe unul din pereţi, alături de multe alte fotografii cu Fănuş Neagu, în diferite etape ale copilăriei. Casa este amenajată în aşa fel încât vizitatorul, după ce se familiarizează cu universul comunei Grădiştea din vremea copilăriei şi tinereţii lui Fănuş Neagu, să se aşeze în spaţiul literar şi spiritual al lui Fănuş Neagu şi să aibă o imagine completă a ceea ce înseamnă acum memoria scriitorului Fănuş Neagu.

Au fost selectate şi câteva citate semnificative din opera lui Fănuş Neagu, pentru a completa imaginea scriitorului în Casa Memorială. “Sunt citate pe care le-am ales, considerându-le provocatoare de lectură, iar unii dintre vizitatorii casei, cel mai probabil, vor recurge şi la pagina de carte scrisă de Fănuş Neagu. În felul acesta, cel care trece pragul Casei Memoriale nu rămâne doar la stadiul de vizitator, ci devine, în perspectivă, şi cititor al operei lui Fănuş Neagu”, dezvăluie Zamfir Bălan.

Pe segmentul biografiei şi bibliografiei Fănuş Neagu, un sprijin substanţial a venit dinspre fiica scriitorului, Anita Neagu, care a pus la dispoziţie foarte multe fotografii, cărţi, elemente care ţin de memoria scriitorului, cum este şi costumul de academician al scriitorului, expus în cel de-al doilea compartiment al Casei Memoriale.

La un moment dat, după cum spune Zamfir Bălan, se punea problema achiziţionării unor manuscrise din patrimoniul Fănuş Neagu: “Să vedem cum vor decurge lucrurile în acest sens. E vorba de bani şi de posibilitatea de a păstra un astfel de document. După cum se ştie, un manuscris are două caracteristici fundamentale: este unicat şi este foarte uşor degradabil. Dacă vrei să expui manuscrisul, îi dai vizitatorului satisfacţia că se află în faţa unui unicat, dar nu poţi elimina riscul ca hârtia şi cerneala cu care este scris să se degradeze. De regulă, manuscrisele se expun parţial, în condiţii de control strict al temperaturii aerului, umidităţii şi tipului de lumină, sau în fotocopie şi restul rămâne în depozite, pentru că nu-l mai poţi înlocui niciodată cu nimic”.

Pe timpul reamenajării Casei Memoriale, directorul adjunct al Muzeului Brăilei povesteşte că a avut surpriza să constate că se poate vorbi despre impresia că unele dintre personajele lui Fănuş Neagu trăiesc chiar peste drum de casa scriitorului.

casa-Fanus-Neagu7

“Opera sa este un amestec foarte interesant, o formulă magică, cum i-au spus unele voci din critica literară, între ceea ce a însemnat realitatea ca biografie a lui Fănuş Neagu şi ceea ce a devenit, mai apoi, ca lume literară, ca ficţiune. Eu am avut senzaţia, la un moment dat, că barierele se întrepătrund. Îl întrebam pe profesorul Nicu Negoiţă cine stă peste drum de casa lui, voiam să rezolvăm nu ştiu ce probleme acolo, şi m-am trezit că mi se dă numele unui personaj din opera lui Fănuş Neagu. I-am spus: “nu te întrebam de opera literară”, iar el mi-a răspus: “păi aşa îl cheamă pe vecin”. Fănuş Neagu a reuşit să transfere foarte interesant, într-un mod fascinant şi foarte provocator la lectură, lumea aceea a satului în lumea literară”, relatează profesorul Zamfir Bălan.

Întrebat dacă amenajarea casei a ieşit aşa cum şi-ar fi dorit Fănuş Neagu, având în vedere că scriitorul nu a mai apucat să o vadă terminată, directorul adjunct al Muzeului Brăilei a răspuns:

Cred că da, pentru că Fănuş Neagu ţinea foarte mult la locul acesta al copilăriei, al vieţii sale de tihnă. Ori de câte ori avea prilejul, venea aici pentru momente de răgaz, pentru momente de linişte, dar şi pentru poveştile şi oamenii locului. Noi am amenajat casa după ceea ce i-a povestit Fănuş Neagu profesorului Negoiţă că ar vrea să fie şi din ce mai ştiam noi că s-ar aştepta să fie această casă. Ştiu că era un loc la care ţinea foarte mult, pentru că păstra aproape toate elementele sale neaoş săteşti, iar partea de etnografie răspunde cu siguranţă aşteptărilor pe care le avea scriitorul. Din păcate, nu a mai putut să o vadă terminată. Casa a fost deschisă când s-au împlinit 40 de zile de la moartea sa”. “Cu o zi înainte de a muri, îi trimisesem la Bucureşti un CD cu pozele pe care le făcusem în fiecare cameră, dar nu a mai apucat să le vadă”, spune profesorul Nicu Negoiţă, cel care are grijă de casa scriitorului şi însoţeşte grupurile de vizitatori care vin să vadă locul unde s-a născut şi a trăit Fănuş Neagu.

“Vin grupuri, mai ales elevi de la şcolile din judeţ, dar şi din alte judeţe. Tinerii sunt cei mai interesaţi de locul în care a văzut lumina zilei Fănuş Neagu. Nu se iau bani pentru vizitare şi nici eu nu sunt plătit pentru ceea ce fac. Fac totul din plăcere şi din prietenie cu Fănuş Neagu”, mărturiseşte profesorul Negoiţă.

Directorul adjunct al Muzeului Brăilei, Zamfir Bălan, a mai spus că, nu cu mult timp înainte de moartea scriitorului, fusese la el, la Bucureşti, pentru a pune la punct unele detalii privind donarea casei şi pentru a stabili o dată când Fănuş Neagu va veni să revadă locurile copilăriei sale. “Am fost la el, la Bucureşti, pentru o discuţie, în ideea de a veni să revadă locurile. Din păcate nu s-a mai putut. Ideea de casă memorială nici nu era vehiculată la momentul acela. Era vorba despre a reface casa părintească, un nucleu sătesc bine articulat în tradiţia, în mitologia locului, care să creeze această punte de legătură cu scriitorul Fănuş Neagu”, a completat Zamfir Bălan.

Fănuş Neagu s-a născut, la 5 aprilie 1932, în comuna brăileană Grădiştea, iar pitorescul acestor locuri se regăseşte în multe dintre operele sale, scrise după o “reţetă”, pe care a ţinut să le-o împărtăşească tuturor: “Povestirile se scriu aşa: se ia un fapt de viaţă, real sau închipuit, se tăvăleşte printr-un morman de amintiri şi-un munte de observaţii asupra oamenilor şi a naturii, se scoate apoi pe o vale verde, se pune la uscat pe un măceş înflorit, e lăsat să-l bată soarele şi să-l fluiere, se trage apoi la sticlă şi se varsă, pe înnoptate, cu multă închipuire proaspătă, în urechea copiilor”. (Text: Agerpres, Foto: primariagradisteabraila.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *