BOTOŞANI: Muzeul Judeţean de Istorie

Muzel-istorie-Botosani1

Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani, aflat pe Strada Unirii din municipiul Botoşani, este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Clădirea a fost construită înainte de Primul Război Mondial, după planurile arhitectului Petre Antonescu.

Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziţie la parter şi la etaj, cu două secţii – istorie şi arheologie – în care se prezintă vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate.

Începuturile muzeului se regăsesc în decembrie 1955, când a fost inaugurat Muzeul Raional sub conducerea profesorului Mircea Popescu. Imediat a fost declanşată o campanie de popularizare a intenţiei muzeului de achiziţionare de obiecte şi documente cu valoare istorică şi documentară. Cu toate eforturile s-au strâns atât de puţine materiale, încât nu era posibilă organizarea unui muzeu de istorie, aşa cum se dorea iniţial. Astfel, s-a decis ca instituţia să aibă dublu profil – istorie şi ştiinţe naturale.

Muzel-istorie-Botosani2

Ulterior a fost amenajată o expoziţie dedicată unor personalităţi ale culturii botoşănene, printre care Mihai Eminescu, Nicolae lorga, Ion Simionescu, Ludovic Dauş şi Barbu Lăzăreanu, şi a fost înfiinţată o bibliotecă documentară.

Anii care au urmat au consemnat noi succese în activitatea muzeului, în special o creştere semnificativă a patrimoniului. După 1968 s-a realizat transferul secţiei de ştiinţe ale naturii la Dorohoi, muzeul rămânând doar cu profilul istorie, în jurul său constituindu-se Muzeul Judeţean de Istorie, a cărui inaugurare a avut loc la 3 decembrie 1977.

Muzeul de Istorie, împreună cu Muzeul de Arheologie Săveni, păstrează cele mai vechi urme ale civilizaţiei din această zonă, constând în unelte şi arme din piatră cioplită şi os, resturi fosile ale unor animale preistorice, un exponat unic în Europa de Sud-Est – un adăpost omenesc din paleolitic, parţial reconstituit.

Muzel-istorie-Botosani3

Patrimoniul muzeului cuprinde: arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase de ceramică pictată din cultura Cucuteni; ceramică şi podoabe dacice de la Stânceni, Strahotin); numismatică (monede romane, tezaure monetare din epoca medievală); istorie (documente, hărţi, arme, piese de harnaşament, peceţi, obiecte de podoabă din aur şi argint din epoca medievală, precum şi documente, costume de epocă, instrumente de măsură, instrumente muzicale, fotografii originale, ilustrate de epocă şi obiecte aparţinând unor personalităţi botoşănene din epoca modernă şi contemporană).

Epoca metalelor este reprezentată de obiecte precum: unelte, arme, obiecte casnice, vase ceramice, vase de provizii, amfore, cupe, opaiţe, vase pentru ofrande şi obiecte de podoabă (descoperite în morminte din secolele III-IV), monede şi unelte agricole.

Muzel-istorie-Botosani4

Epoca prefeudală şi feudală este reprezentată de unelte, vase ceramice, arme, şi tezaure cu obiecte şi monede de argint descoperite la Hudum, Stăuceni sau Lunca (sec. XIV-XV); cahlele şi butoni din ceramică smălţuită de la ctitoriile lui Ştefan cel Mare, bisericile “Sf. Nicolae” din Dorohoi (1495) şi “Sf. Nicolae Popăuţi” din Botoşani (1496); inele cu sigiliu şi paftale (sec. XVI-XVII), dar şi un important număr de documente – cărţi bisericeşti, hrisoave domneşti.

Ilustrată prin multe obiecte şi documente este şi Epoca modernă: arme, brevete, medalii şi decoraţii, uniforme militare, ustensile tehnice din manufacturile botoşănene (sec. XIX), unităţi de măsură din timpul domniei lui Al.I. Cuza, obiecte personale care au aparţinut unor participanţi la evenimentele perioadei, fotografii şi documente originale.

Perioada interbelică este reprezentată de documente, cărţi, ziare şi obiecte precum: maşină de cusut de la Fabrica de lenjerie “Hercules” din Botoşani, matriţă de la Fabrica de zahăr Ripiceni, măsură pentru cereale sau aparate tehnice, telefoane Bell, aparat de fotografiat Kodak, urna de vot a Consiliului Judeţean.

???????????????????????????????

În muzeu este înfăţişată, deopotrivă, şi latura istorico-culturală a societăţii româneşti, prin fotografii şi obiecte ce au aparţinut unor personalităţi precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză sau Octav Băncilă. (Text: Agerpres, Foto:ghidulmuzeelor.cimec.ro, Video: muzeulbt.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *