BOTOŞANI: Municipiul Dorohoi

Biserica-Sf.Nicolae-DorohoiBiserica „Sfântul Nicolae” din Dorohoi

În zona de contact a Câmpiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la circa 35 de km nord-vest de Botoşani, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se află municipiul Dorohoi. Aşezată la 150-200 m altitudine, pe cursul superior al râului Jijia, în apropierea confluenţei acestuia cu Buhaiul, localitatea are, potrivit Recensământului din octombrie 2011, 24.309 locuitori.

Numele aşezării a fost pentru prima oară pomenit, ca târg, la 6 octombrie 1407, într-un act încheiat la Liov, între domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, şi regele Poloniei, Vladislav al II-lea Iagello (printre boierii care au semnat documentul se numără şi Mihail Dorohoianul), iar un an mai târziu, la 8 octombrie 1408, în privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun liovenilor, localitatea apare ca punct de vamă pentru negustorii care exportau cai în Polonia, la Cameniţa.

În jurul Dorohoiului existau, încă de la începutul secolului al XIV-lea, numeroase crescătorii de cai care au stat la baza unui intens negoţ cu cabaline (în special cu Cameniţa).

Din târgul Dorohoi, în anul 1434, a emis Ştefan al II-lea voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, un uric pentru mănăstirea Moldoviţa, şi tot din Dorohoi, Ilie voievod, fratele său, a trimis o scrisoare negustorilor din Braşov, la 29 aprilie 1437.

În anul 1495, Ştefan cel Mare a înălţat la Dorohoi o biserică închinată Sfântului Nicolae.

Primaria-DorohoiPrimăria municipiului Dorohoi

Reşedinţă a vornicului Ţării de Sus din a doua jumătate a secolului al XVI-lea până în 1778, a fost apoi, succesiv, reşedinţă de ţinut, de isprăvnicie, de district, de ocol, de plasă şi de judeţ (până în 1950).

În 1888, a intrat în exploatare linia ferată Leorda-Dorohoi, în anii următori realizându-se şi linia Dorohoi-Iaşi (1896).

În 1959, localitatea a fost alimentată cu energie electrică furnizată de uzina proprie.

În urma reorganizării administrative din 1950, Dorohoiul a devenit reşedinţă a raionului cu acelaşi nume din cadrul regiunii Botoşani. Din anul 1952 a fost tot reşedinţă de raion, dar în cadrul regiunii Suceava, iar după reorganizarea administrativ-teritorială a României din 1968, a rămas oraş în cadrul judeţului Botoşani.

În anii ’70, la Dorohoi au fost puse în funcţiune: Staţia de înnobilare a nisipului a Întreprinderii miniere Dorohoi, Întreprinderea de sticlărie şi porţelan (1973).

De-a lungul timpului, personalităţi marcante s-au născut, au trăit sau au activat la Dorohoi : George Enescu, Păstorel Teodoreanu, Ion Călugărul, Ion Pillat, Nicu Gane, Spiru Haret.

Biserica-de-lemn-DorohoiBiserica de lemn

Dintre punctele de interes turistic ale oraşului, se evidenţiază: Muzeul Memorial “George Enescu”; Muzeul de Ştiinţe Naturale, ce deţine una din cele mai valoroase colecţii de fluturi din România; ctitoria lui Ştefan cel Mare din 1495, Biserica “Sfântul Nicolae Domnesc”, restaurată de câteva ori între anii 1896 şi 1921 (în interior se păstrează picturi murale realizate în perioada 1522-1525, între care se remarcă tabloul votiv, în care sunt înfăţişaţi voievodul Ştefan, soţia sa, doamna Maria-Voichiţa, Bogdan, Ştefan cel Tânăr şi fratele său, Petru); Biserica din lemn cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută şi ca Biserica Vârgolici, ridicată la 1779; casa cneazului Moruz (1850). La 15 km de Dorohoi, în localitatea Liveni, unde s-a născut marele George Enescu, turiştii pot vizita “Casa Memorială” a artistului.

Oraşul Dorohoi, aflat la 493 de km de Bucureşti, a fost declarat municipiu la 24 noiembrie 1994, având în subordine administrativă trei localităţi: Dealu Mare, Loturi Enescu şi Progresul.(Text: Agerpres, Foto:  ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *