BOTOŞANI: Cea mai veche biserică armenească din Europa

Biserica-armeneasca-Bt

Să fii turist şi să ajungi la Botoşani, dar să nu vizitezi locurile natale ale poetului Mihai Eminescu, ale muzicianului George Enescu sau ale istoricului Nicolae Iorga înseamnă să fi irosit inutil timpul şi banii.

Să ajungi în centrul municipiului Botoşani şi să nu vrei să arunci o privire la cea mai veche biserică armenească din Europa înseamnă să refuzi istoria.

Construită la 1350, Biserica Sfânta Maria este cel mai vechi lăcaş de cult pe care comunităţile armene din Europa l-au construit vreodată, dar şi prima biserică creştin ortodoxă din piatră ridicată în Botoşani.

Ea se află situată în centrul municipiului Botoşani, pe o stradă care nu putea să se numească altfel decât Strada Armeană.

În altarul bisericii armene “Sfânta Maria” s-a aflat, până în 1950, Sfânta Scriptură scrisă pe pergament în anul 1354, ea fiind prima carte cunoscută şi păstrată din Botoşani. Cartea a fost dusă la Bucureşti, iar de acolo transferată în Armenia.

De altfel, în biserica din Botoşani există, încă, zeci de cărţi vechi, din secolele XVIII-XIX, în limba armeană.

De asemenea, în preajma bisericii se află şi primul cimitir creştin descoperit în Botoşani, cu morminte din secolul al XV-lea şi cu pietre tombale cu inscripţii în limba armeană care nu au fost încă descifrate.

“Biserica Sfânta Maria este cea mai veche biserică armenească din Europa. Pe 16 august, vom sărbători 665 de ani de la ctitorirea ei, 665 de ani de slujbe neîntrerupte într-o biserică”, afirmă preşedintele Comunităţii armene din Botoşani, Viorica Popa.

Până la începutul anilor ’90, lăcaşul de cult se afla într-o avansată stare de degradare. A fost nevoie de o perioadă de aproape 20 de ani pentru reabilitarea monumentului istoric, cu sprijin direct de la Guvernul României, de la Ministerul Culturii sau de la bugetul local al municipiului Botoşani.

Biserica Sfânta Maria a fost punctul în jurul căruia, în secolul al XIV-lea, s-a dezvoltat “mahalaua armenească”, un cartier format, în special, din negustori armeni care şi-au părăsit ţara în urma cutremurului devastator din 1319, care a distrus complet capitala Armeniei.

“În anul 1319, mulţi armeni emigraseră din patria lor, în urma devastării capitalei Armeniei de un cutremur, în Botoşani şi Suceava”, scrie Dan Dimitrie, în lucrarea sa “Armenii ortodocşi din Bucovina”.

Stabiliţi aici, armenii au contribuit esenţial la formarea Târgului Botoşani, lăsând în urma lor două biserici, dar şi zeci de case care astăzi sunt incluse pe lista monumentelor istorice.

“Mahalaua armenească a însemnat locul în care s-au aşezat primii armeni, pe la 1350 – 1370. Ea este locul aproape exclusiv în care au stat armenii câteva sute de ani. Armenii au trăit ca o comunitate închisă. S-au căsătorit între ei, n-au avut treabă cu restul lumii, decât cu afacerile”, susţine istoricul Gheorghe Median.

Comunitatea de armeni a constituit, la un moment dat, majoritatea populaţiei Târgului Botoşani, iar acest lucru şi-a pus amprenta asupra dezvoltării ulterioare a Botoşaniului.

Un reper major pentru istoria Botoşaniului, dar mai ales a comunităţii armene, îl reprezintă şi Biserica Sfânta Treime, situată pe aceeaşi stradă cu Biserica Sfânta Maria, la doar câţiva zeci de metri distanţă. Este vorba de o biserică ridicată la 1560, care a funcţionat iniţial ca şi mănăstire. Ea s-a prăbuşit total, însă a fost refăcută în 1795. În curte se află clopotniţa veche, dar şi casa parohială.

“Mahalaua armenească” este resimţită puternic şi astăzi prin arhitectura caselor construite începând din anii 1800.

casa-ciomac

Spre exemplu, Casa Ciomac, situată pe strada Puşkin nr. 2, este un adevărat monument arhitectural. Imobilul, construit în stil eclectic, de tradiţie clasicistă, a fost ridicat în 1892. El a aparţinut unuia dintre cei mai mari moşieri şi negustori de vite de la acea vreme, Garabet Ciomac. Acum, monumentul aparţine Consiliului Judeţean, după ce mulţi ani a fost sediul Direcţiei Sanitare. A fost reabilitat în ultimii doi ani, cu fonduri europene, urmând să devină, cel mai probabil, un cămin de bătrâni.

La fel de frumoasă este şi Casa Caracaş, transformată, astăzi, în hotel. Edificiul datează din secolul al XIX-lea, fiind realizat tot în stil eclectic, cu elemente romantice. Ea atrage atenţia prin pilaştrii aparenţi de zid şi de ferestre, dar şi prin acoperişul din solzi de tablă. Şi acest imobil este inclus pe lista monumentelor istorice.

Plină de atracţie este şi Casa Buicliu, care a fost construită în jurul anilor 1810. Este o locuinţă medievală târzie, cu o faţadă delimitată de pilaştri de colţ şi de pilaştri care încadrează pridvorul. Ea a aparţinut negustorului armean Garabet Buicliu, însă a fost, de-a lungul timpului, autogară, iar în prezent este sediul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri.

Istoria Botoşaniului consemnează rolul important pe care mulţi dintre reprezentanţii comunităţii armene l-au jucat în diverse domenii de activitate. Este vorba de medicul Iacob Iacobovici, pictorul şi violonistul Andronic Ţăranu, muzicologul Emanoil Ciomac, scriitorul Ioan Missir, filosoful şi publicistul Grigore Goilav sau medicul şef al localităţii, Dionisie Goilav.

Comunitatea armeană din Botoşani, care a dat patru primari (Luţă Ciomac, Cristea Ciomac, Ion Misir, Florin Egner), mai are astăzi doar 82 de membri şi cunoaşte o descreştere de la un an la altul, pe fondul vârstei înaintate a acestora. (Text: Agerpres, Foto:  agerrpes.ro, btonline.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *