BOTOŞANI: Bisericile Ştefaniene

Manastirea-popauti

Cel care ajunge în Botoşani nu poate să rateze ocazia de a vizita două dintre cele mai importante edificii din judeţ: bisericile ştefaniene. Este vorba de Mănăstirea Popăuţi din municipiul Botoşani şi Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Dorohoi, ambele ctitorite de Ştefan cel Mare, la 1496 şi, respectiv, 1495.

Ele sunt mărturie a istoriei, făcând dovada vechimii fostelor târguri Botoşani şi Dorohoi. Ambele lăcaşuri de cult, care seamănă puternic între ele, din punct de vedere arhitectural, sunt incluse pe Lista monumentelor istorice din judeţul Botoşani.

Actuala Mănăstire Popăuţi, care include Biserica “Sfântul Nicolae”, a fost zidită în anul 1496 şi a îndeplinit, de-a lungul timpului, mai multe funcţii, cum ar fi biserică de curte domnească şi loc de popas pentru domnitor (1496 – 1750), mănăstire închinată Patriarhiei de Antiohia (1750 – 1864), biserică de mir (1863 – 1991) şi mănăstire de călugări (din 1991 până în prezent). Ea a fost ridicată pe o “moşie domnească din hotarul târgului” Botoşanilor, în zona denumită Popăuţi din nord-vestul oraşului.

“Biserica a fost ridicată pe rămăşiţele pământeşti ale unui vornic dedicat lui (n.r. – Ştefan cel Mare) foarte mult. Cred că Sfântul Voievod l-a iubit într-aşa măsură încât a hotărât să zidească şi pe mormântul lui o biserică”, afirmă stareţul Mănăstirii Popăuţi, părintele Ioan.

Potrivit acestuia, biserica din incinta Mănăstirii Popăuţi este identică atât cu Biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la Dorohoi, cât şi cu Biserica “Sfântul Gheorghe” din Hârlău, toate trei fiind realizate în “stilul ştefanian matur”.

Pe faţada nordică a pronaosului, lângă portalul intrării originale, se află o pisanie în limba slavonă pe care sunt înscrise următoarele: “Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această casă întru numele celui între sfinţi părintele nostru arhiereul şi făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004, iar al domniei sale al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30”.

Biserica făcea parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc şi un turn clopotniţă. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ştefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău. Conform cronicilor, la 22 iulie 1518 a ajuns aici şi domnitorul Petru Rareş.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, biserica era puternic degradată, existând riscul demolării. De altfel, în 1897, ea a fost închisă, din cauza riscului de prăbuşire.

“Cea mai substanţială restaurare are loc în perioada 1898-1908, sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu. Dacă nu o făcea Băicoianu, mănăstirea urma să fie dărâmată. Deja era pusă pe lista obiectivelor care trebuiau dărâmate, pentru că era grav avariată”, spune stareţul mănăstirii.

Astfel, biserica, cu pictura originală, dar şi turnul clopotniţei au fost salvate. Lăcaşul de cult a redevenit mănăstire după 1990, iar, ulterior, în anii 2000, a reînceput un proces de reabilitare atât interioară, cât şi exterioară a bisericii.

Interiorul a fost aproape 80% realizat, în sensul că s-a recuperat pictura originală, cât s-a mai putut recupera, pictură de epocă ştefaniană. De asemenea, s-au consolidat fragmente din turlă, din perete şi urmează să continuăm cu exteriorul”, afirmă părintele Ioan.

Turnul clopotniţă, realizat în 1496, este “unul dintre cele mai originale realizări ale arhitecturii religioase din epoca Marelui Voievod, mărturie concludentă despre ştiinţa şi arta de a construi în Moldova secolului al XV-lea”.

Biserica Domnească din Dorohoi, închinată tot Sfântului Ierarh Nicolae, a fost ctitorită în anul 1495 şi a fost sfinţită pe 18 octombrie 1495. Biserica îşi păstrează până astăzi zidurile originale şi forma iniţială, deşi a fost supusă, de-a lungul timpului, unor procese de restaurare.

 Biserica-sfantul-nicolae-dorohoi

Pe pisania originală a bisericii, scrisă în limba slavonă şi aşezată în partea dreapta a uşii de intrare, este scris: “Binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram întru numele celui între sfinţi, părintele nostru, arhiereul şi făcătorul de minuni Nicolae; şi s-a săvârşit în anul 7003, luna octombrie, 18, iar al domniei lui al 39-lea curgător”.

Din punctul de vedere arhitectural, biserica dispune de aceeaşi structură ca şi Biserica Sfântul Nicolae din incinta Mănăstirii Popăuţi din Botoşani, dar şi ca Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău, construită în 1492.

Potrivit istoricilor, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la Dorohoi este cu atât mai importantă cu cât însuşi Ştefan cel Mare şi Sfânt a poposit, în mai multe rânduri, în casele de odihnă ale curţii domneşti care o înconjura cândva.

 

Proprietăţile mănăstirii se întindeau pe o arie considerabilă, cuprinzând comune aflate astăzi în proximitatea Dorohoiului.

“Dorohoiul a însemnat foarte mult pentru Ştefan cel Mare şi probabil aceasta a fost şi raţiunea pentru care, pe lângă o curte domnească, a ridicat aici şi un lăcaş sfânt, o biserică cu numele Sfântului Ierarh Nicolae. Dovada că era legat de zona aceasta e faptul că la cinci ani după sfinţirea Bisericii Sfântul Nicolae, după bătălia cu polonii, care a avut loc în zona Vârfu Câmpului, la Ionăşeni, el s-a retras aici pentru sărbătorile de Crăciun, sărbătorind astfel victoria împreună cu dorohoienii”, susţine preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, Stelian Ciurciun, care este şi protopop de Dorohoi.

Biserica a fost zugrăvită în frescă, fie în vremea Sfântului Ştefan cel Mare, fie în vremea domnitorului Petru Rareş.

În naos, pe peretele vestic, se păstrează încă tabloul votiv, în care apar Ştefan cel Mare, Doamna Maria, Bogdan, Ştefan cel Tânăr şi fratele său, Petru. Spre deosebire de toate celelalte biserici moldave, tabloul votiv al acestei biserici se prelungeşte şi pe zidul sudic.

“Bisericile ştefaniene de la Botoşani şi Dorohoi sunt cele mai vechi obiective din judeţul Botoşani incluse pe lista monumentelor istorice. Cu cât sunt mai vechi, cu atât sunt mai valoroase. Ele au aceeaşi valoare ca mănăstirile din Bucovina”, declară directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Botoşani, Dănuţ Huţu. (Text: Agerpres, Foto: crestinortodox.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *