Bosnia şi Herţegovina: cultură, atracţii turistice şi gastronomie

bosnia-hertegovina-08

Statul Bosnia şi Herţegovina îşi sărbătoreşte ziua naţională la 25 noiembrie, la această dată, în 1943, Consiliul anti-fascist al Bosniei şi Herţegovinei (ZAVNOBiH) adoptând rezoluţia care declara Bosnia şi Herţegovina o comunitate a sârbilor, musulmanilor şi croaţilor.

Cultură

Statul şi-a declarat independenţa de fosta Iugoslavie la 1 martie 1992, în urma unui referendum boicotat de bosniacii sârbi. Declararea independenţei a fost urmată de tensiuni şi incidente militare care au condus, la 6 aprilie 1992, la izbucnirea războiului. Sârbii au vizat împărţirea statului în funcţie de liniile etnice de demarcaţie, în timp ce interesul Croaţiei s-a orientat spre securizarea teritoriilor locuite de croaţi.

Bosniacii musulmani, la rândul lor, au rămas loiali guvernului bosniac. În martie 1994, bosniacii musulmani şi cei croaţi au semnat un acord prin care a fost creată Federaţia Bosnia şi Herţegovina, punându-se astfel capăt conflictului croato-musulman. În decembrie 1995, războiul s-a încheiat prin semnarea Acordurilor de Pace de la Dayton, care au consacrat structura actuală a statului.

bosnia-hertegovina-07

Astfel, Bosnia şi Herţegovina este compusă din două entităţi: Federaţia Bosnia şi Herţegovina (care ocupă aproximativ 51% din teritoriu şi este formată din 10 cantoane; populaţie majoritar bosniacă şi croată), Republika Srpska (circa 49% din teritoriu cu o populaţie majoritar sârbă). Pe lângă aceste entităţi, districtul autonom Brcko se află sub suveranitatea conducerii centrale.

Numele Bosnia vine de la Râul Bosna care traversează zona, iar Herţegovina de la “herceg”, care desemnează ducatul care a guvernat partea sudică a regiunii înainte de invazia otomanilor în secolul al XV-lea. Deşi variaţiile culturale din cele două regiuni sunt minime, totuşi identitatea culturală este extrem de divizată. Principalele trei grupuri care sunt şi generatoare de clivaje în societate sunt musulmanii (bosniaci), sârbii şi croaţii.

bosnia-hertegovina-05

Identitatea naţională pentru bosniaci este în mod inextricabil legată de identitatea etnică şi religioasă. Majoritatea bosniacilor fiind musulmani şi cultura lor poartă urmele civilizaţiei turce care a predominat în regiune timp de secole întregi. În ceea ce priveşte religia, 40% din populaţia ţării este musulmană, 31% este ortodoxă, 15% romano-catolică, 4% protestantă, în timp ce 10% face parte din alte religii.

Limbile vorbite sunt sârba, croata şi bosniaca, în timp ce turca şi albaniana sunt vorbite de o mică minoritate. Steagul ţării este de culoare albastră, cu un triunghi isoscel galben în partea dreaptă de sus şi şapte stele albe întregi şi două jumătăţi de stea de-a lungul ipotenuzei triunghiului.

Sarajevo-ul contemporan este cunoscut ca fiind un oraş multiconfesional şi multicultural, unde edificiile religioase sunt dintre cele mai diverse: moschee, biserici catolice şi ortodoxe, dar şi sinagogi. În 2005, oraşul Sarajevo a fost admis ca al 83-lea membru al Asociaţiei internaţionale a oraşelor mesagere ale păcii, a cărui cea mai importantă misiune este promovarea spiritului păcii, toleranţei şi respectului faţă de diversitatea multiculturală în lumea întreagă.

Este un oraş al întâlnirilor culturale, în fiecare an Festivalul international de la Sarajevo, desfăşurându-se în august. De asemenea, Mess Theatre Festival are loc în octombrie, Festivalul de iarnă, în februarie, iar Festivalul de jazz, în noiembrie, mai menţionează www.strasbourg-europe.eu.

În domeniul cinematografiei, cineaştii din această ţară au obţinut, în ultima perioadă, o recunoaştere internaţională. Dintre exemplele recente, pot fi amintiţi regizorul Danis Tanovic, care, în 2001, a obţinut Oscarul pentru cel mai bun film strain (“No Man’s Land”), precum şi Jasmila Zbanic, recompensată cu Ursul de Aur, pentru cel mai bun film, la cea de-a 56-a ediţie a Festivalului de la Berlin din 2006 (“Grbavica”), scrie site-ul www.strasbourg-europe.eu.

Un nume clasic al cinematografiei din această ţară este Emir Kusturica, regizor distins cu numeroase premii internaţionale, cunoscut pentru filme precum “Guernica” (1978), “Arizona Dream” (1993), “Underground”, (1995), “Pisica albă, pisica neagră” (1998) etc.

Atracţii turistice

Ceea ce dă farmec Bosniei şi Herţegovinei din punct de vedere turistic este nu numai contrastul cultural puternic şi patrimoniul său, dar şi spaţiile sălbatice precum pădurea, carsturi găurite de grote şi de canioane, râuri tumultoase, căderi şi cascade, păşuni aflate la înălţime etc, potrivit www.routard.com.

Capitala administrativă, economică şi culturală a Bosniei şi Herţegovina este Sarajevo, acest oraş fiind de asemenea şi capitala culturală a Balcanilor, după cum o dovedesc şi moscheele, sinagogile şi bisericile, vestigiile civilizaţiilor care s-au succedat.

bosnia-hertegovina-01

Pe lângă capitalul cultural al oraşului, Sarajevo este şi un oraş plin de viaţă, incluzând şi cafenele, baruri şi ateliere de artizani etc. Oraşul Vechi reprezintă una dintre atracţiile principale, având un farmec aparte datorită magazinelor în stil oriental şi străzilor pietruite.

Printre atracţiile principale ale oraşului se numără: Universitatea din Sarajevo, Podul Latin, Primăria Oraşului Sarajevo, Muzeul Naţional, Fântâna Sebilj, Galeria de Artă, Muzeul de Istorie (expune numeroase documente, mărturii ale asediului din Sarajevo), Memorialul Flacăra Veşnică, Muzeul Evreiesc, Grădina de Trandafiri, Hanul Morica, Muzeul Tunelului, Biblioteca Gawi-Husrev-beg (conţine manuscrise arabe, turceşti şi persane), Muzeul Ars Aevi de artă contemporană.

bosnia-hertegovina-02

Podul Latin din Sarajevo este considerat cel mai vechi pod din oraş, fiind construit în 1541, de către un lucrător pe nume Hussein, fiu al lui Sirmerd. A fost refăcut de mai multe ori de-a lungul timpului, de acest pod fiind legat şi celebrul “asasinat de la Sarajevo”, care a fost şi motivul începerii Primului Război Mondial. În 1914, ducele Franz Ferdinand al Austriei a fost asasinat împreună cu soţia sa, Sophie, ducesa de Hohenberg, în capătul de nord al podului, de către Gavrilo Princip, scrie site-ul infotour.ro.

Fântâna Sebilj din capitală, situată în centrul Bascarsija şi construită în 1891 de către arhitectul de naţionalitate cehă, Alexandru Wittek, este un simbol al oraşului şi un loc foarte vizitat de către turiştii pasionaţi de fotografie.

bosnia-hertegovina-04

Primăria oraşului este, la rândul ei, un monument construit în 1896, pe vremea regimului austro-ungar, cea mai mare clădire din această perioadă situată în Oraşul Vechi. Clădirea a rezistat celor două războaie mondiale, dar a fost distrusă de un incendiu care a avut loc în august 1992, la începutul conflictului bosniac, care a distrus multe cărţi şi arhive importante din această bibliotecă. Înainte de 1992, clădirea găzduia Biblioteca Naţională.

bosnia-hertegovina-03

Flacăra veşnică din Sarajevo este un alt obiectiv turistic important din Sarajevo, un memorial dedicat victimelor civile şi militare din Al Doilea Război Mondial, construit la 6 aprilie 1946, şi simbolizând aniversarea eliberării de sub dominaţia Germaniei naziste. Flacăra a ars aproape în permanenţă de când a fost construită, ea fiind stinsă o singură dată în intervalul 1992-1995, când oraşul nu a avut combustibil. Pe peretele din spatele memorialului a fost adăugat un text comemorativ pentru cei care au luptat pentru eliberarea oraşului în perioada 1992-1995.

De asemenea, în apropiere de capitală se găseşte şi staţiunea de ski foarte apreciată, Jahonira. Acoperită de zăpadă din luna octombrie şi până în luna mai, staţiunea deţine piste de ski alpin precum şi pante mai uşoare pentru începători. Vara, vegetaţia este verde şi transformă staţiunea într-o destinaţie perfectă pentru drumeţii.

bosnia-hertegovina-09

Al doilea cel mai mare oraş din această ţară şi cel mai mare oraş turistic este Mostar. Splendidul Pod Mostar, distrus în timpul războiului, a fost reconstruit, reprezentând un punct de legătură între două cartiere aflate de o parte şi de alta a râului: un cartier majoritar creştin şi un cartier majoritar populat de musulmani. Podul a fost de asemenea inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

bosnia-hertegovina-06

Alte oraşe turistice sunt Travnik, un târguşor din centrul Bosniei-Herţegovina care se remarcă prin patrimoniul arhitectural otoman, cu magnifica moschee Sulejmanija, dar şi Jajce, un oraş medieval din Bosnia-Herţegovina, fostă capitală a Regatului Bosniei, potrivit site-ului www.geo.fr.

Gastronomie

Unul dintre felurile tipice din bucătăria bosniacă este bosanki ionac sau ghiveciul bosniac, care este un fel de iahnie de carne, servită cu legume, şi care se obţine prin amestecarea unor bucăţi mari de carne cu legume înăbuşite într-o oală de ceramică. Reţeta diferă în funcţie de regiune, totuşi una dintre cele mai clasice versiuni constând în carne de miel, varză, morcovi, cartofi, roşii, pătrunjel, ardei, usturoi, piper.

bosnia-hertegovina-10

Bosnia Herţegovina nu face excepţie în Balcani prin acordarea unei atenţii sporite cărnii. Tipurile de carne cel mai des întâlnite sunt porcul şi puiul, dar şi mielul, în timp ce carnea de vită este aproape inexistentă.

O altă specialitate din această ţară este burek-ul, o mâncare care constă în aluat umplut cu carne, cartofi prăjiţi, spanac şi ceapă, dar poate să conţină şi brânză cu spanac. Burek-ul poate fi făcut după moda turcă, după o reţetă mai dietetică, sau preparată mai gras, ca în Macedonia. Poate fi găsit peste tot în ţară, mai ales în localurile numite buregd?inica, mici restaurante rapide specializate în bureks.

bosnia-hertegovina-11

Cevapi este una dintre cele mai cunoscute specialităţi bosniace, un fel de kebab care conţine carne de miel sau de vită, ceapă şi piure de ardei, şi poate fi servită atât în pâine (pită), cât şi la farfurie. La fel ca şi burek-ul, cevapi poate fi găsit peste tot în Bosnia Herţegovina, mai ales în localurile numite čevabd?inica, echivalentele pizzeriilor.

Deşi bosniecii nu sunt mari amatori de deserturi, clătitele şi baclavalele figurează pe toate meniurile de restaurant din această ţară. Influenţa turcă este omniprezentă în bucătăria bosniacă, prin deserturi precum baclava, halva şi numeroase prăjituri îmbibate în sirop sau miere, venind să amintească de ocupaţia otomană şi de influenţa orientală în regiunile bosniace. Foarte populare sunt şi aşa-numitele ruske kape, cunoscute şi sub denumirea de “pălării ruseşti” pe care le găsim sub formă de biscuiţi rotunzi în ciocolată, învelite în cremă şi nucă de cocos şi decorate cu nişte “pălării” de ciocolată negre.

bosnia-hertegovina-12

Un alt desert renumit, întâlnit şi în Croaţia, Slovenia şi Serbia, se numeşte în Bosnia Herţegovina sampita, o prăjitură lejeră din aluat foietaj şi umplută cu bezea foarte moale, potrivit site-ului voyages.ideoz.fr.

Despre cafeaua bosniacă, se poate spune că este o băutură naţională şi că este o adevărată instituţie socială, fiind consumată în Bosnia-Herţegovina la orice oră din zi şi cu orice ocazie, potrivit site-ului strasbourg-europe.eu. Cafeaua tradiţională se numeşte bosanska kafa, fiind, de fapt, ceea ce restul lumii numeşte cafea turcească şi este servită cu bucăţele de zahăr şi rahatlokum (loukoums turcs). (Text: Agerpres, Foto: visitmycountry.net, en.wikipedia.org, Video: youtube.com)

 

One thought on “Bosnia şi Herţegovina: cultură, atracţii turistice şi gastronomie

  1. Delavale

    Vlahii au format in evul mediu o populație importanta in Bosnia; au fost slavizați si apoi islamizați după venirea turcilor. Au rămas in urma lor vestigii materiale deosebite: monumentele funerare cu petroglife de la Radimlja, Boljuni, Bildinje, Gorica etc. Vlahii nu au in prezent nicio organizatie care sa le apere patrimoniul astfel ca asistam la acapararea patrimoniului acestora (cultural appropriation in engleza). Românii știu extrem de puține lucruri despre patrimoniul cultural al vlahilor din Bosnia si Herțegovina.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *