BISTRIŢA NĂSĂUD: Sângeorz-Băi şi Băile Figa – trecutul şi prezentul turismului balnear bistriţean

sangeorz-bai

Turismul balnear din judeţul Bistriţa-Năsăud are o tradiţie de patru secole, iar staţiunea Sângeorz-Băi, situată pe cursul superior al râului Someşul Mare, la circa 50 kilometri de municipiul Bistriţa, era una dintre destinaţiile de vacanţă predilecte pentru mulţi români până acum 25 ani. Ulterior, lipsa investiţiilor substanţiale în infrastructura de cazare a făcut ca numărul turiştilor din Sângeorz să scadă de la an la an. Din urmă a venit, însă, staţiunea Băile Figa, inaugurată în urmă cu patru ani lângă oraşul Beclean (aflat la 40 kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ), în urma unei investiţii din fonduri europene.

* Oraşul Sângeorz-Băi a devenit cunoscut ca staţiune balneară încă din secolul al XVII-lea. Staţiunea dispune de izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, iar în cura balneară se mai utilizează nămolul mineral şi mofetele.

Despre apele minerale de la Sângeorz-Băi se spune că rivalizează, din punct de vedere al proprietăţilor lor, cu cele de la Vichy (Franţa) şi Karlovy Vary (Cehia), fiind căutate pentru tratamentul afecţiunilor tubului digestiv, bolilor hepato-biliare, bolilor metabolice şi nutriţionale, dar şi al bolilor reumatismale. Staţiunea este dotată cu instalaţii pentru electroterapie şi hidroterapie, pentru aerosoli şi inhalaţii, pentru împachetări cu nămol mineral cald şi cu parafină şi cu săli de gimnastică medicală şi fitness.

Faptul că Sângeorz-Băi era o destinaţie cunoscută de vacanţă este dovedit şi de existenţa a două hoteluri, unul cu o capacitate de 900 locuri şi al doilea de 600 locuri. În urmă cu doar câteva decenii, acestea erau pline şi constituiau imaginea de referinţă de pe vederile pe care le trimiteau acasă cei care veneau aici pentru tratament sau ca să se relaxeze.

Statiunea-Sangeorz-Bai

Pe lângă aceste hoteluri au apărut pensiuni şi vile, însă, în prezent, numărul turiştilor a scăzut atât de mult, încât pe timpul iernii cele două mari unităţi de cazare fie lucrează în sistem de avarie, fie îşi trimit integral angajaţii în şomaj tehnic.

Primarul oraşului-staţiune, Roland Venig, spune că, anual, numărul turiştilor nu trece de 5.000 de persoane, iar aceştia sunt reprezentaţi în cea mai mare parte de pensionarii veniţi cu bilete de tratament şi de elevii care îşi petrec vacanţa de vară în tabăra de la Sângeorz-Băi, singura funcţională din judeţ. Din acest motiv, administraţia locală nu încasează mai nimic din taxa de cazare, pentru că pensionarii şi elevii sunt scutiţi de plata acesteia.

Primăria Sângeorz-Băi a reuşit să obţină, totuşi, bani europeni pentru reabilitarea infrastructurii-suport pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţilor turistice, în baza unui proiect derulat în comun cu municipiul Turda din judeţul Cluj, care s-a finalizat în anul 2012. Au fost modernizate zece străzi care duc spre obiectivele turistice, aleile din parcul staţiunii şi parcările aferente, mobilierul urban, la care s-au adăugat lucrări la reţeaua de apă-canal şi la iluminatul public.

Baile-Figa3

* În timp ce actualii proprietari ai hotelurilor din Sângeorz-Băi nu se arată dispuşi să investească sumele de bani necesare pentru a repune în mişcare turismul balnear din staţiune, în localitatea Figa, ce aparţine administrativ de oraşul Beclean, a luat naştere o staţiune care a ajuns să aibă de 25 de ori mai mulţi turişti pe an decât Sângeorz-Băi. Staţiunea balneară de tratament de la Figa a fost amenajată prin programul PHARE 2004-2006 “Coeziune Economică şi Socială – Proiect de Infrastructură Regională”, alături de Băile Cojocna şi Ocna Dej din judeţul Cluj. Proiectul a avut ca obiectiv general îmbunătăţirea infrastructurii regionale în vederea creşterii economice, prin crearea unui cadru favorabil atragerii investiţiilor locale şi străine.

Investiţia de la Figa, situată la cinci kilometri distanţă de oraşul Beclean, a fost inaugurată în iunie 2010. Pentru amenajarea Băilor Figa s-au cheltuit în jur de 1,9 milioane euro (din care un milion de euro bani europeni) şi s-au construit terenuri de sport, centre de terapie, camping, bazine cu apă sărată şi cu apă dulce, un bazin cu nămol, o piscină acoperită, loc de joacă pentru copii, drumuri de acces şi alei pietonale.

Baile-Figa1

Potenţialul turistic al staţiunii constă în apele curative (clorosodice, puternic concentrate) şi în nămolul sărat, cu proprietăţi deosebite de vindecare în diferite boli ale sistemului nervos periferic, boli ale aparatului locomotor şi boli ale aparatului genital feminin.

În toamna aceluiaşi an 2010, la Figa au început pregătirile pentru amenajarea unui mini-aqualand cu trei tobogane, proiect ce a beneficiat de o altă finanţare europeană în valoare de 500.000 euro şi care avea să fie gata după doi ani. La deschiderea sezonului estival 2011, staţiunea balneară îşi îmbogăţise oferta cu un nou lac cu apă sărată, a cărui adâncime maximă atinge patru metri, şi cu un loc de agrement denumit “Râul leneş”, pe care turiştii pot pluti pe colace gonflabile.

În 2014, turiştii care au sosit la Băile Figa au avut noi surprize. Primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan, spune că a fost amenajat un nou luciu de apă de 500 metri pătraţi, a fost crescută salinitatea în bazinele cu apă sărată, a fost extinsă zona de plajă cu 500 de şezlonguri, pe lângă cele 1.500 existente, au fost amenajate noi grupuri sanitare şi duşuri.

baile-Figa2

În plus, a fost rezolvată problema cazării turiştilor. Dacă la început singurele unităţi de cazare erau hotelurile şi pensiunile din Beclean, acum, după patru ani, lângă Băile Figa au apărut cabane, pensiuni şi o zonă de camping, toate investiţii private.

În jur de 1.000 de locuri de cazare sunt, astfel, asigurate, afirmă primarul Nicolae Moldovan, adăugând, însă, că numărul celor care vin la Băile Figa, fie că sunt localnici sau turişti, ajunge la 130.000 persoane pe an.

În apropierea complexului balnear de la Băile Figa, ce se întinde pe 15 hectare, a fost descoperită şi o mină de sare veche de 3.000 de ani. Zona se află într-o depresiune străbătută de Pârâul Sărat, pe malurile căruia au fost găsite numeroase urme de amenajări specifice unei mine de sare.

Cercetările au scos la iveală “troace” de lemn folosite pentru exploatarea sării, ciocane de minerit confecţionate din piatră, garduri şi construcţii de lemn, dar şi puţul de la intrarea în mina de sare, flancat cu bârne masive suprapuse, care, după toate probabilităţile, datează din a doua epocă a fierului. Situl arheologic de aici este considerat, în prezent, cel mai vechi şi mai important sit salifer din sud-estul Europei şi se fac eforturi pentru protejarea şi punerea în valoarea a acestuia, inclusiv în scop turistic. (Text: Agerpres, Foto:presalocala.com, skytrip.ro, bistritaonlie.ro, mesagerul.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *