BISTRIŢA-NĂSĂUD: Parcul Naţional Munţii Rodnei

Parcul-Mtii-Rodnei1

Peste 6.000 de specii de floră şi faună, din rândul cărora nu lipsesc capra neagră şi floarea de colţ, lacuri glaciare, o poiană cu narcise, peşteri, creste înalte de până la 2.300 metri, unde zăpada poate apărea încă din luna septembrie şi nu pleacă până în luna mai a anului viitor – aceasta este “oferta” cu care Parcul Naţional Munţii Rodnei se prezintă în faţa iubitorilor de natură.
Este cel de-al doilea parc naţional din ţară ca suprafaţă şi, din punct de vedere administrativ, se întinde pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. De asemenea, se numără printre cele trei rezervaţii ale biosferei din România, alături de Parcul Naţional Retezat şi Delta Dunării.

Parcul Naţional Munţii Rodnei este situat în nordul Carpaţilor Orientali şi include doar o parte din lanţul Munţilor Rodnei. Suprafaţa parcului este de peste 47.000 de hectare, din care 80% se află în judeţul Bistriţa-Năsăud. Singura localitate din interiorul parcului naţional este satul Valea Vinului din comuna bistriţeană Rodna, la care se adaugă o suprafaţă de şapte hectare din intravilanul oraşului Borşa din Maramureş.

Lacul_lala MareLacul Lala Mare

Parcul naţional a fost înfiinţat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr.1949/1932, reconfirmat prin Legea 5/2000, şi este considerat arie protejată de interes naţional şi internaţional, fiind încadrat în categoria a II-a – Parc naţional – rezervaţie a biosferei.

Munţii Rodnei au atras mereu cercetătorii preocupaţi de protejarea naturii, a florei şi faunei sălbatice. Astfel, în anul 1932, 183 de hectare de gol alpin din zona Vârfului Pietrosu Mare (2.303 metri) au fost declarate rezervaţie ştiinţifică, fiind prima rezervaţie de acest fel din România. Importanţa zonei, dar şi frumuseţea ei au făcut ca suprafaţa protejată să fie extinsă, ulterior, la 3.300 hectare.

Lala-MicLacul Lala Mic

În prezent, în Parcul Naţional Munţii Rodnei există patru rezervaţii ştiinţifice (Pietrosu Mare – 3.547,6 hectare, Piatra Rea – 291 hectare, Corongiş – 614,9 hectare şi Bila-Lala – 1.318,2 hectare), la care se adaugă şase rezervaţii naturale: Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 hectare), Izvoarele Mihăiesei (61 hectare), Rezervaţia Valea Cormaia (50 hectare), Rezervaţia Poiana cu narcise din Masivul Saca (7,8 hectare), Peştera Cobăşel (un hectar) şi Rezervaţia naturală Izvorul Bătrâna (0,5 hectare).

Momentul de referinţă în evoluţia ariei protejate din Munţii Rodnei este considerat a fi atribuirea statutului cel mai important – declararea suprafeţei de 3.300 hectare ca rezervaţie a biosferei, în anul 1979, la Paris, de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – Programul “Omul şi Biosfera” (MAB-UNESCO).

Parcul-Mtii-Rodnei2

În anul 2007, parcul a fost desemnat SIT Natura 2000 (SCI – sit de importanţă comunitară şi SPA – sit de importanţă avifaunistică) pe o suprafaţă de 47.975 hectare, ce include atât cele 47.177 hectare ale parcului naţional, cât şi căldarea glaciară Gagi din partea estică, în suprafaţă de 1.576 hectare.

Peste 2.300 hectare din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt declarate zonă cu protecţie strictă, datorită ariilor protejate de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care intervenţia omului a fost extrem de scăzută. Aici este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism, dar şi orice activitate de exploatare a resurselor naturale.

Unul dintre elementele caracteristice ale peisajului din Munţii Rodnei îl reprezintă lacurile, care genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare, formate în văile foştilor gheţari cuaternari. Printre cele mai importante lacuri glaciare din Munţii Rodnei se numără Lala Mare, Lala Mică, Iezer, salba de lacuri Buhăescu, Repedea, Negoiescu sau Ştiol. Nu lipsesc nici peşterile, cercetătorii indicând aproximativ 80 de peşteri şi avene, dintre care se remarcă Peştera Cobăşel (570 metri), Grota Zânelor (4.269 metri), Peştera Baia lui Schneider (791 metri), Peştera Izvorul Albastru al Izei (2.500 metri). În vecinătatea parcului naţional se află şi Peştera Tăuşoare, cea mai lungă din Carpaţii Orientali prin cei aproximativ 20 kilometri ai săi.

Parcul-Mtii-Rodnei3

Flora Parcului Naţional Munţii Rodnei a atras cercetători din ţară şi străinătate încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Aici pot fi găsite specii rare, specii protejate prin lege şi relicte glaciare. Numai eruditul botanist Florian Porcius, al cărui nume îl poartă astăzi şcoala gimnazială din comuna Rodna, a identificat peste 800 de specii montane pe versantul transilvănean al Munţilor Rodnei. Printre speciile care pot fi admirate în acest parc naţional se numără salcia alpină, salcia bicoloră, floarea de colţ, bujorul de munte, genţiana punctată, ghintura galbenă, angelica, sângele-voinicului, tisa.

De asemenea, aici creşte şi Juncus castaneus, o plantă erbacee acvatică specifică zonelor mlăştinoase, care mai poate fi întâlnită în Alaska sau Groenlanda. De o frumuseţe deosebită sunt şi pădurile din parcul naţional, care ocupă aproape 28.000 de hectare, formate din fag, molid şi brad, iar la peste 1.600 metri altitudine îşi fac locul tufărişurile de jneapăn, care urcă în pâlcuri spre zonele înalte ale masivului.

Poiana cu narcise-Saca

În fiecare an, în luna mai, cea mai mare atracţie pentru turiştii care vin în Parcul Naţional Munţii Rodnei o reprezintă poiana cu narcise de pe muntele Saca, ce se întinde pe o suprafaţă de 7,8 hectare. Această rezervaţie naturală se află la o altitudine de 1.600 metri, iar accesul în zonă se face din localitatea Valea Vinului, pe două trasee care pot fi străbătute în aproximativ trei ore.

Poiana cu narcise din masivul Saca este situată la cea mai mare altitudine faţă de alte rezervaţii de acest tip din ţară şi aici mai pot fi întâlnite Opaiţa multicoloră (Lychnis nivalis), Crucea Pământului (Heracleum Carpaticum) şi alte specii rare.

Diversitatea ecosistemelor face ca şi fauna să fie bine reprezentată în parc. În “Monografia Parcului Naţional Munţii Rodnei”, publicată în anul 2011 de administraţia parcului, se spune că există un inventar de circa 3.000 de specii, multe grupe de nevertebrate fiind încă necercetate. În râurile care străbat zona trăiesc păstrăvul, lipanul şi boişteanul, iar pe creste întâlnim şopârla de munte (specie relict), capra neagră, marmota sau cerbul carpatin.

În pădurile din parc trăiesc urşi, mistreţi, lupi, râşi, jderi de copac, iar din rândul păsărilor sunt reprezentative cele de talie mare – cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte sau acvila de munte. Pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei, activitatea de vânătoare este interzisă, la fel şi pescuitul, în scopul protejării fondului cinegetic şi piscicol. (Text: Agerpres, Foto: panoramio.com, gopixpic.com, ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *