BISTRIŢA-NĂSĂUD: Complexul Muzeal

Muzeu-Bistrita6

Amplasat pe Strada General Grigore Bălan nr. 19 din Bistriţa, Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud adăposteşte colecţii de artă, etnografie, istorie şi ştiinţele naturii.

Preocupări pentru adunarea de antichităţi sau curiozităţi naturale se cunosc la Bistriţa încă din perioada Renaşterii când, în timp ce Cristian Pomarius punea ordine în arhivele oraşului şi întocmea prima hartă a ţinutului, se cultiva interesul pentru colectarea şi donarea de obiecte.

Astfel, după mijlocul secolului al XIX-lea, în cadrul Gimnaziului evanghelic s-au constituit cabinete de numismatică şi antichităţi, precum şi un cabinet de ştiinţe naturale, iar în 1925 a fost acordat un teren în strada Zimbrului pentru construirea unui muzeu care urma să cuprindă colecţia de antichităţi, inscripţii, aspecte din viaţa urbană, colecţia de ilustrate cu tipuri de case şi monumente din oraş, dar şi din comunele ţinutului, articole de port din zonă.

Muzeu-Bistrita2

Un an mai târziu a fost pusă piatra de temelie a muzeului, dar construcţia a fost terminată abia în 1942. Retragerea trupelor horthyste în toamna anului 1944 a împiedicat inaugurarea muzeului, mare parte din colecţiile sale fiind distruse sau înstrăinate.

La 1 octombrie 1950, muzeul a luat fiinţă ca instituţie de stat, sub titulatura de Muzeul Regional din Bistriţa, şi a primit câteva săli în clădirea fostei mănăstiri franciscane. Recuperând rămăşiţe din colecţia Gimnaziului evanghelic şi cu sprijinul unor iubitori ai trecutului, au fost conturate colecţii, cuprinzând piese etnografice, obiecte istorice, numismatice, minerale, animale şi păsări conservate care au dat treptat contur unui muzeu mixt. În anii următori s-au deschis primele şantiere arheologice cu importante rezultate pentru cunoaşterea trecutului şi sporirea patrimoniului (1957, 1959-1968). În 1969 vedea lumina tiparului primul număr al publicaţiei muzeului “File de Istorie”, ulterior “Revista Bistriţei”.
Muzeu-Bistrita3

După mai multe locaţii atribuite Muzeului, în 1987, cele patru Secţii ale sale au fost reunite într-un spaţiu unitar pe două niveluri, în fosta cazarmă habsburgică construită la sfârşitul secolului XIX, locaţia actuală.

Expoziţia de bază a muzeului, cea de Artă contemporană, se află în cinci săli de la etajul aripii drepte a Muzeului şi cuprinde peste 700 de piese de pictură, sculptură şi grafică obţinute prin achiziţii, donaţii ori transferuri. În cadrul acestei secţii, un loc aparte îl ocupă lucrările în piatră şi lemn ale lui Grigore Bradea, dar şi sculpturi realizate de Peter Iacob, Mircea Roman sau Mircea Mocanu.

Muzeu-Bistrita4

Secţia de Etnografie – Artă Populară cuprinde peste 5.200 de piese de valoare deosebită datând din perioada 1740-1984, din care sunt expuse, în prezent, doar o mică parte. Aici sunt etalate, pe lângă costume populare şi interioare cu specific zonei, şi o serie de unelte agricole folosite pentru lucrarea pământului: brăzdare, pluguri de lemn, coasa pentru recoltă păioasă, seceri, furci, greble, sape etc. De asemenea, pot fi văzute obiecte de pescuit, vânătoare sau albinărit, păstorit care erau folosite în aceste ocupaţii secundare ale locuitorilor Bistriţei.

În alte şase săli, cele mai reprezentative, Secţia de Istorie – Arheologie etalează artefacte care ilustrează evoluţia comunităţilor umane din bazinul Someşului Mare, de la începuturile vieţuirii umane până în epoca modernă. În bazinul Someşului Mare, cele mai vechi urme ale activităţii umane aparţin paleoliticului superior (circa 32.000 – 10.000 î. Hr.). Piesele acestei secţii au intrat în colecţii prin cercetare, achiziţii şi donaţii.

Muzeu-Bistrita5

Secţia de Ştiinţele Naturii îşi prezintă exponatele în nouă săli. Primele piese – păsări şi mamifere – datează din 1950, dar secţia a fost constituită abia în 1976, când acestora li s-au adăugat minerale, roci, fosile şi ierbare. Treptat, colecţiile s-au îmbogăţit prin cercetări de teren, donaţii, achiziţii, incluzând piese din domeniile: mineralogie, petrologie, paleontologie, geologie, zoologie, botanică. Astfel, pot fi văzute aici de la minerale şi cristale până la insecte, fluturi, păsări, broaşte ţestoase, mamifere sau chiar trofee de vânătoare.

Muzeu-Bistrita

Curtea muzeului adăposteşte o biserică de lemn – monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, şi două case reprezentative pentru arhitectura populară din regiune, una din zona montană, de la Şanţ, şi o alta reprezentativă pentru zona de Câmpie, de la Archiud. (Text: Agerpres, Foto: Facebook.com/complexmuzeal.bistritanasaud)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *