BISTRIŢA-NĂSĂUD: Colibiţa, perla neşlefuită a turismului bistriţean

Lacul-Colibita1

A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nu s-ar povesti, un sat situat într-o zonă sălbatică a Munţilor Călimani, Colibiţa, unde oamenii îşi duceau traiul liniştiţi, ocupându-se cu creşterea animalelor şi agricultura.

A venit, însă, anul 1977 şi sătenii din Colibiţa au aflat că viaţa lor se va schimba pentru totdeauna, că satul lor liniştit va dispărea şi că în locul său va apărea un imens lac de acumulare. Şi-au strămutat casele, biserica şi cimitirul şi au făcut loc barajului care poartă şi astăzi numele satului, construit pe cursul râului Bistriţa Ardeleană.

Lacul artificial de acumulare de la Colibiţa, situat la altitudinea de 900 metri, ocupă o suprafaţă de 270 hectare, având 13 kilometri lungime şi un volum estimat de 65 milioane metri cubi de apă. Construcţia este amplasată pe raza comunei Bistriţa Bârgăului, accesul în zonă făcându-se din DN 17, prin DJ 173A. Lucrările la barajul construit cu scop hidroenergetic au început în anul 1977 şi s-au finalizat 14 ani mai târziu.

Faptul că lacul a fost creat peste satul lor i-a nemulţumit pe oamenii de acolo, astfel că poveştile legate de blestemele aruncate asupra lacului pot avea un substrat de adevăr. Se spune că lacul îşi cere în fiecare an tributul – deşi trec ani la rând fără ca cineva să se înece în apele întunecate ale acestuia, dar şi că există un blestem ca lucrările la drumul care duce la baraj să nu se termine niciodată – chestiune care ţine mai mult de alocările de la bugetul judeţean, până acum fiind modernizat drumul din apropierea lacului, în jurul căruia a apărut o adevărată staţiune turistică.

Se spune despre Colibiţa că are o frumuseţe sălbatică şi că aerul de aici este la fel de ozonat ca cel pe care îl respiră elveţienii. Şi este adevărat, peisajele de aici sunt cu adevărat spectaculoase. Înconjurată de păduri de brazi şi molizi şi de stânci, Colibiţa este o destinaţie turistică ce promite să crească de la an la an.

Lacul de acumulare, rezervaţiile peisagistice Stâncile Tătarului şi Cheile Bistriţei Ardelene, cu Cascada Diavolului, precum şi rezervaţia naturală Tăul Zânelor sunt locuri care atrag turiştii an de an. La început au fost bistriţenii care urcau cu cortul până la lac, pe urmă au început să apară, încet-încet, casele de vacanţă, pensiunile, ajungându-se acum până la resorturi de patru stele şi turişti din întreaga ţară şi din străinătate.

Lacul-Colibita2

Zona este într-o continuă transformare, iar numărul tot mai mare de construcţii a făcut ca accesul la lac să fie restricţionat total pentru omul obişnuit.

Ce poţi face la Colibiţa?

Poţi pescui, înota, poţi să te plimbi cu barca, hidrobicicleta sau canoe, poţi face plajă (unul dintre hotelierii din zonă a amenajat la marginea lacului o plajă cu nisip şi umbreluţe din stuf). Poţi urca pe munte, pe traseele amenajate, poţi să faci plimbări cu bicicleta sau pur şi simplu te poţi aşeza pe un şezlong să te bucuri de natură şi de aerul curat.

Peste câţiva ani, s-ar putea ca turiştii să vină la Colibiţa şi pentru a schia. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud are în vedere construirea unui domeniu schiabil în zona Văii Bârgăului şi deja a început demersurile pentru achiziţionarea unui teren cu deschidere la lacul de acumulare, în scopul amenajării unei zone de agrement şi de camping.

În strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020 se vorbeşte despre “valorificarea superioară a lacului Colibiţa (ex. schi nautic, scufundări, canotaj, pescuit sportiv etc.)”, dar şi despre “dezvoltarea agro-turismului (Colibiţa, Tiha Bârgăului etc.) prin certificarea pensiunilor, dezvoltarea serviciilor integrate de marketing şi informare, accesul facil la internet şi la bancomate, precum şi realizarea de evenimente tematice pentru diverse grupuri ţintă pe tot parcursul anului”.

Toate acestea dovedesc că păşim încă pe un teren virgin când este vorba despre Colibiţa, care aspiră la titlul de staţiune turistică. Mai sunt, însă, paşi importanţi de făcut, atât în ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi de apă-canal, cât şi în infrastructura turistică, iar fondurile europene par a fi, în viziunea administraţiei judeţene, cea mai sigură modalitate de a asigura transformarea zonei într-o staţiune de interes naţional.

Lacul de acumulare de la Colibiţa a atras şi atenţia instituţiilor din domeniul sportului. S-a vorbit despre construirea aici a unei baze sportive de caiac-canoe, însă alocările bugetare promise nu au mai venit. Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret (DJST) şi-a trasat, totuşi, ca obiectiv principal, realizarea unui Centru de Educaţie Alternativă şi Agrement la Colibiţa.

Lacul-Colibita3

“E un pic forţată denumirea, dar este aşa pentru a putea accesa şi fonduri europene. Realizarea acestui proiect ar crea premisele exploatării unui potenţial pe care îl avem noi neexploatat în acest moment – lacul de la Colibiţa. Acolo avem posibilitatea dezvoltării unor sporturi nautice, în special canoe – şi o să explic de ce canoe şi nu canotaj, spre exemplu. În canotaj există nişte indicatori ai tipului somatic al campionului şi nu ne încadrăm acolo din cauza taliei. În ceea ce priveşte canoe, însă, s-a demonstrat ştiinţific că, dacă elevii selectaţi sunt foarte tari pe mişcarea inversă, care la canoe ar fi datul la coasă, atunci explicabil ar fi că există un potenţial fantastic acolo. Ca şi confirmare, uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu canotajul românesc în momentul în care selecţia naţională nu a mai fost făcută tradiţional pe Brăila, Galaţi, Giurgiu, Constanţa, ci a fost făcută în Bucovina, şi de acolo sunt toate marile noastre campioane”, a explicat directorul DJST Bistriţa-Năsăud, Constantin Florian.

Realizarea acestui obiectiv ar fi benefică şi pentru sporturile extreme, în special pentru segmentul de vârstă tineret. Nu în ultimul rând, ar fi vorba şi despre realizarea unui plan de venituri consistent, care ar diminua dependenţa Direcţiei pentru Sport de subvenţiile date de ministerul de resort.

În acelaşi timp, Primăria Bistriţa Bârgăului, de care aparţine administrativ Colibiţa, studiază posibilitatea construirii unei hidrocentrale cu pompare în zona lacului de acumulare, amintind că barajul a fost realizat, totuşi, în scop hidroenergetic.

Ideea a dus la naşterea unui conflict între primarul comunei, Vasile Laba, şi proprietarii de pensiuni turistice. Primul acuză investitorii în turism că nu plătesc taxe pentru cazarea turiştilor şi că deversează apa menajeră în lac, în timp ce ceilalţi militează pentru dezvoltarea turistică a zonei şi salvarea propriilor investiţii.

Câte dintre planurile ţesute în jurul lacului de acumulare de la Colibiţa vor fi şi realizate, doar timpul poate spune. Deocamdată, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, în administrarea căruia se află lacul, aşteaptă fonduri pentru lucrările de revizie la baraj şi de amenajare a zonei din aval.

Directorul Petru Drăgan spune că anul acesta, cel mai probabil, vor începe lucrările în aval, urmând ca, în timp, să se ajungă şi la golirea, pentru prima dată, a lacului, pentru verificarea barajului. Atunci se va vedea ce s-a mai păstrat din satul de odinioară şi vor fi demonstrate/demontate şi legendele despre peştii uriaşi care ar trăi în lac. (Text: Agerpres, Foto:  ro.wikipedia.org, mesagerul.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *