Mp3

Biserica “Sfântul Dumitru” din Suceava

Biserica-Sf.Dumitru-Suceava-01

Biserica “Sfântul Dumitru”, ctitorie a domnitorului Petru Rareş, se ridică pe una din colinele Sucevei, în partea de nord-est a oraşului, potrivit site-ului oficial al acestui aşezământ de cult. Zidită din piatră, cu turla împodobită cu cărămidă smălţuită, biserica este de dimensiuni destul de mari, având lungimea exterioară de 35 m, lăţimea de 10 m, iar înălţimea totală de 27 m, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură din veacul al XVI-lea.

Astfel, se poate vedea din depărtare turla bisericii, precum şi Turnul Clopotniţă, zidit de Alexandru Lăpuşneanu în anul 1861, menit să fie probabil şi un punct de observare. Potrivit istoricului acestei biserici, pe locul în care se află astăzi a fost ridicată la început o frumoasă mănăstire cu hramul “Sfântul Dimitrie”, de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare (1457-1504), care se întorsese victorios după lupta de la Grumăzeşti.

Din motive necunoscute, aşezământul s-a dărâmat, iar în locul lui, Petru Rareş, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546), a ctitorit biserica cu acelaşi hram, între anii 1534-1535.

Actuala biserică a fost zidită după un plan general asemănător Bisericii “Sf. Gheorghe” din Hârlău, la care s-a adăugat însă pridvorul, un element caracteristic perioadei în care a fost construită. Planul construcţiei este triconic, cu o turlă pe naos, ridicată pe cele două sisteme de arce moldoveneşti.

Are patru încăperi: altar, naos, pronaos şi pridvor. Intrarea în biserică este situată în partea dinspre miazăzi a pridvorului. Deasupra uşii, de factură gotică, în partea dreaptă, se găseşte pisania bisericii, care constituie un semn al influenţei Renaşterii asupra arhitecturii moldoveneşti din veacul al XVI-lea.

Inscripţia prezintă în partea ei superioară doi îngeri, care ţin o cunună de frunze în mijlocul căreia se găseşte stema ţării. Subiectul acestei sculpturi se găseşte la Vatican, pe o balustradă din Capela Sixtină, unde cei doi îngeri poartă armele papei Sixt al IV-lea, opera fiind atribuită lui Nino da Fiesole.

Textul pisaniei este următorul: “Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Ştefan Voievod cel Bătrân, să zidesc biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului Slăvitului marelui mucenic şi purtător de biruinţă, Dimitrie izvorâtorul de mir. Şi s-a început a zidi în anul 7042 august 10 şi s-a isprăvit în anul 7043 august 30 şi s-a sfinţit cu mâna preasfinţitului Mitropolit Teofan”.

Biserica-Sf.Dumitru-Suceava-02

Biserica a fost pictată în frescă, atât în interior cât şi în exterior, între anii 1537-1538, la scurt timp după zidire. În prezent, pe exterior mai există urme din vechea pictură, pe faţada sudică (fragmente din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist şi Arborele lui Iesei) şi pe turlă (câţiva sfinţi cu aureolă în relief). Exteriorul a fost ulterior tencuit pe celelalte laturi. În interior, se păstrează pictura originală, acoperită pe alocuri (calota turlei, conca altarului, glaful ferestrei din altar şi luneta portalului) cu un al doilea strat de pictură din secolul al XIX-lea.

Pictura din interior, înnegrită şi deteriorată, a fost restaurată, lucrarea fiind terminată în anul 2004. Biserica a fost resfinţită la 20 iunie în acelaşi an. Slujba de resfinţire a fost oficiată, alături de preoţii slujitori, de arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, şi episcopul vicar al Episcopiei Romanului, Ioachim.

Biserica are altar, naos cu boltă moldovenească, peste care se înalţă turla, pronaos şi pridvor închis, cu trei ferestre mari în stil gotic spre vest. Ferestrele pronaosului sunt mai mici decât cele ale pridvorului şi tot în stil gotic. Turla octogonală aflată deasupra naosului este construită din cărămidă pe două baze: prima pătrată şi a doua stelată.

Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici, dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici şi două rânduri de ocniţe (unul deasupra arcadelor şi unul la baza stelată). Turla are decoraţii din cărămizi ceramice la partea superioară şi la arcadele oarbe.

Între pronaos şi naos a existat un zid despărţitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat şi tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareş. Din tabloul votiv se mai disting portrele lui Petru Rareş, ale doamnei Elena şi a doi copii. În pridvor şi în pronaos se află mai multe pietre de mormânt, dintre care una aparţine lui Bogdan, fiul lui Petru Rareş, mort în septembrie 1540, iar alta marelui vistiernic Toma, mort la 21 august 1543.

Dintre valoroasele odoare cu care biserica a fost înzestrată au mai fost păstrate doar câteva cărţi liturgice în manuscris: un Octoih de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi un Minei pentru lunile septembrie-decembrie, din secolul al XVI-lea, ambele predate muzeului bisericesc, precum şi un Evangheliar în limba slavonă din secolul al XVI-lea. Pe lângă acestea, în altar se află o serie de obiecte de cult, precum un epitaf (1763), un felon, un antimis sârbesc (1708), un tetraevanghel şi o evanghelie în limba română (1762), arată site-ul oficial al bisericii. (Text: Agerpres, Foto; sfantuldumitrusuceava.ro, agerpres.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *