Mp3

Biserica lui Horea, restaurată printr-un proiect norvegian

Biserica lui Horea-02

Biserica lui Horea din localitatea Cizer, un mic lăcaş de cult vechi de 300 de ani care de o jumătate de secol a fost mutat şi se păstrează în Parcul Etnografic ‘Romulus Vuia’ din Cluj-Napoca, a fost restaurată printr-un proiect norvegian prezentat, marţi, 9 august, la sediul Consiliului Judeţean.

Proiectul a vizat două biserici de lemn, ambele considerate bijuterii ale patrimoniului arhitectural naţional. El a fost realizat cu ajutorul unui grant EEA, în valoare de 3.888.209 lei, a durat 21 de luni şi a implicat participarea Asociaţiei Nordice de Design Urban, ai cărei specialişti au realizat un master-plan care prevede inclusiv idei pentru sustenabilitatea proiectului în viitor, urmărind dezvoltarea Parcului Etnografic şi atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori.

Biserica din Cizer este, din punctul de vedere al specialiştilor, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură de lemn din România. Construită din bârne de stejar, aceasta are forma cea mai evoluată a planurilor bisericilor de lemn transilvane.

Elementele decorative specifice artei lemnului — frânghia, rozetele, brâie cu dinţi de lup — sunt, în cazul acestei construcţii, admirabil proporţionate’, spun specialiştii care s-au ocupat de realizarea proiectului.

Construcţia datează din anul 1773, fiind realizată de Vasile Nicula Ursu, cunoscut în istoria românilor sub numele de Horea şi una dintre cele mai importante personalităţi transilvănene ale secolului XVIII.

Biserica lui Horea-01

Cealaltă biserică de lemn a fost relocată în muzeu din localitatea Petrindu (Sălaj), ea fiind ridicată în 1612. A fost construită în cimitir, pe un deal deasupra satului, unde a stat până în 1835, când a fost mutată în mijlocul localităţii. Și aceasta este realizată din bârne de stejar şi are un turn foarte înalt, flancat de patru turnuleţe. Ceea ce este deosebit la biserică este pictura, realizată de unul dintre maeştrii artei sacre româneşti din Transilvania — Dimitrie Ispas din Gilău. Astăzi se cunosc 14 biserici a căror pictură a fost realizată de meşterul din Gilău. Biserica din Petrindu Mare a fost, se pare, ultima mare lucrare a artistului transilvănean, care a murit în 1836.

‘În cadrul acestui proiect au fost restaurate două biserici, biserica din Cizer, construită de Horea în 1773 şi biserica din Petrindu Mare, pictată de Dimitrie Ispas din Gilău. S-a restaurat atât structura, s-au înlocuit învelitorile, acoperişul din şindrilă şi a fost restaurată pictura interioară. A fost o activitate extrem de laborioasă şi bine susţinută de specialişti‘, a spus Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

În afara elementelor arhitecturale şi a decoraţiunilor deosebite, şi pictura interioară a celor două bisericuţe reprezintă o operă deosebită, sporind atmosfera de sacralitate specifică lăcaşurilor din lemn. Dincolo de figurile tradiţionale ale sfinţilor sau muceniţelor, meşterii care au realizat aceste picturi în urmă cu două sau trei sute de ani au zugrăvit şi reprezentări extrem de deosebite şi rare, cum ar fi Sfântul Bartolomeu cu bot de lup sau o înfăţişare interesantă a Morţii, care poate fi recunoscută după coasa imensă pe care o poartă deasupra capului.

Biserica lui Horea-03

Tudor Sălăgean a mai precizat că cele două lăcaşuri din lemn pot fi vizitate de public, după ce au stat închise luni bune — biserica lui Horea pe perioada lucrărilor de restaurare, iar cea din Petrindu pe o perioadă mult mai lungă, dat fiind starea sa avansată de degradare. Există însă şi câteva restricţii în vizitarea acestora, nefiind permis accesul a mai mult de zece persoane deodată.

Prezentarea proiectului la Consiliul Judeţean Cluj, instituţie care administrează Muzeul Etnografic al Transilvaniei, s-a făcut în prezenţa unor reprezentanţi ai partenerilor norvegieni. (Text si foto: Agerpres)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *