BIHOR: Scurtă prezentare a judeţului

Pietrele-galbenei

Rezervaţia Pietrele Galbenei

Suprafaţă: 7.544 kmp.
Numărul oraşelor şi municipiilor: 10, din care patru municipii: Oradea, Salonta, Beiuş şi Marghita.
Numărul comunelor: 91.
Numărul satelor: 430.

Judeţul Bihor este localizat în partea nord-vestică a României, având ca vecini la est – judeţele Cluj, Alba, Sălaj, la nord – judeţul Satu Mare, la sud – judeţul Arad, iar la vest – Ungaria.

Suprafaţa ţării reprezintă 3,2 % din teritoriul ţării.

În judeţ funcţionează punctele de trecere a frontierei: Salonta (România) – Mehkerek (Ungaria), pentru trafic rutier şi feroviar, Borş (România) – Artand (Ungaria), pentru trafic rutier, Episcopia Bihor (România) – Biharkerestes (Ungaria), pentru trafic feroviar, Săcuieni (România) – Letavertes (Ungaria), pentru trafic rutier, Valea lui Mihai (România) – Nyirabrany (Ungaria), pentru trafic rutier şi feroviar

Conform celui mai recent Recensământ al populaţiei şi locuinţelor, la 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Bihor era de 575.398 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: municipiul Oradea (196.400 persoane), municipiul Salonta (17.700 persoane) şi municipiul Marghita (15.800 persoane). În municipii şi oraşe trăiesc 283.000 persoane, reprezentând 49,2% din totalul populaţiei stabile. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 547.000 persoane, dintre care s-au declarat români 366.200 persoane (67,0%).

Populaţia de etnie maghiară înregistrată a fost de 138.200 persoane (25,3%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 34.600 persoane (6,3%). Alte grupuri etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 100 persoane sunt: slovacii (6.091 persoane), germanii (735 persoane), evrei (176 persoane), italieni (160 persoane) şi ucraineni (101 persoane).

Teritoriul judeţului se suprapune pe cursurile Crişului Repede şi Crişului Negru şi este mărginit la est de Munţii Apuseni, iar la vest de Câmpia Tisei. Relieful este variat, dispus în trepte de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest.

În est, se înalţă culmile vestice ale Munţilor Bihorului, cu înălţimi ce depăşesc 1.800 m, şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Șes, de înălţimi mai mici (500-1.000 m), ce completează ca o treaptă mult mai joasă semeţia muntelui. Culmile mai coborâte, ce pătrund spre vest, sunt despărţite de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, Câmpia de Vest – Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru care curg de la est la vest;

Biserica-lemn-Cociuba-micaBiserica de lemn din Cociuba Mică

Bogăţiile naturale ale subsolului sunt reprezentate de resursele de lignit (Popeşti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău, Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna, Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca, Șuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului); izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea – Băile Felix şi Băile 1 Mai, Mădăras, Răbăgani şi Tămăşeu) şi ape minerale (Tinca şi Stâna de Vale). Resursele solului sunt reprezentate de întinsele suprafeţe cu păduri, păşuni şi fâneţe naturale.

Judeţul Bihor deţine 64 de arii naturale protejate, cu o suprafaţa totală de 30.867 ha, din care 30.545 ha aparţin Parcului Natural Apuseni.

Lista mai cuprinde: Groapa Ruginoasă – Valea Seacă, Pietrele Galbenei, Piatra Bulzului, Gheţarul Focul Viu, Avenul Borţig, Vârful Buteasa, Molhaşurile din Valea Izbucelor, Fâneaţa Izvoarelor Crişului Pietros, Cetăţile Ponorului, Valea Galbenei, Valea Sighiştelului, Pietrele Boghii, Săritoarea Bohodeiului, Cetatea Rădesei, Poiana Florilor, Platoul carstic Padiş, Depresiunea Bălileasa, Groapa de la Barsa, Vârful Biserica Moţului, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Izbucul intermitent de la Călugări, Fâneaţa Valea Roşie, Ferice Plai şi Hoanca, Avenul Câmpeneasca cu Izbucul Boiu, Defileul Crişului Repede, peşterile Ciur Ponor, Ciur Izbuc, Osoiu, Urşilor – Chişcău, Valea Leşului, Vântului, Micula, Gălăşeni, Defileul Crişului Negru la Borz, Vârful Cârligaţi (versantul sudic), Dealul Pacău, Piatra Grăitoare, Lacul Cicoş, Locul fosilifer de pe Dealul Șomleului, Colonia de păsări de la pădurea Rădvani, Complexul carstic din Valea Ponorului, Sistemul carstic Peştera Cerbului – Avenul cu Vacă şi altele.

Agricultura deţine un rol important în economia judeţului, suprafaţa de teren agricol însumând 487.324 ha, din care aproape 3/4 este teren arabil (2013).

Economia judeţului este caracterizată printr-o dezvoltare pe mai multe ramuri: industrie, îndeosebi în municipiul Oradea, cu ponderea cea mai ridicată a ramurilor uşoare (încălţăminte şi confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia neferoasă – inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş), materiale de construcţii (Aleşd). (Text: Agerpres, Foto:  ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *