Mp3

BALCIC: una dintre atracţiile turistice ale Bulgariei

Cuibul-linistit-Balcic2

Una dintre atracţiile turistice ale Bulgariei este reprezentată de Balcic, un oraş aflat la ţărmul Mării Negre, în regiunea Dobrici din nord-estul ţării, situat la o distanţă de 42 km de Varna.

Balcic beneficiază de poziţionarea pe un teren terasat şi încântă turiştii cu străduţele în pantă pietruite, cu clădirile sale albe cu influenţe mediteraneene, cu golful care oferă o privelişte încântătoare asupra mării.

Cuibul-linistit-Balcic1

Oraşul Balcic a cunoscut de-a lungul vremii perioade de dezvoltare, fiind în timpul dominaţiei elene un important centru comercial şi port important la Marea Neagră, mai târziu, a devenit una dintre cele mai dezvoltate pieţe de cereale. În anul 1913, Balcic a fost anexat României, până în anul 1940, când a revenit din nou Bulgariei.  

Oraşul a fost fondat de coloniştii greci în urmă cu aproximativ 2600 de ani, numindu-se Krunes. În secolul al VI-lea î.Hr., oraşul a fost botezat Dionisiopolis, după numele zeului grec al vinului şi bucuriei, Dionysos. În secolul al IV-lea î.Hr., Dionisiopolis devenise un important centru economic. Acest lucru este dovedit de monedele bătute în oraş, gravate cu numele zeului Dionysos.

Balcic-01

În secolul I, oraşul a devenit parte a Imperiului Roman. Cea mai prosperă perioadă a fost în secolele II-III. După divizarea Imperiului Roman, în 395, apropierea de Constantinopol, capitala Imperiului Roman de Răsărit, a avut o influenţă semnificativă asupra dezvoltării oraşului. În 544-545, aşezarea urbană a fost aproape distrusă de un cutremur puternic, iar locuitorii care au supravieţuit şi-au construit locuinţele într-o zonă cunoscută azi ca Horizont.

Balcic-02

La începutul Epocii Medievale, oraşul devenise unul dintre principalele centre regionale ale Imperiului Bulgar, cu capitala la Cărvuna (azi, Kavarna). La sfârşitul secolului al XVI-lea, oraşul se numea deja Balcic. Balcicul a fost eliberat de sub dominaţia otomană la 31 ianuarie 1878. La începutul secolului XX, aici a fost construită cea mai mare moară din Peninsula Balcanică. Aproximativ 70.000 de tone de cereale erau exportate din oraş, iar pentru transport plecau de aici peste 500 de nave spre Anglia, Belgia, Germania, Danemarca şi alte ţări.

Balcic-03

Muzeul de Istorie din oraş păstrează mărturii ale dezvoltării oraşului în Antichitate şi în Evul Mediu. Aici se află rămăşiţe şi statui din marmură din Templul Kibela, care datează din 280-260 î.Hr. Clădirea Muzeului Etnografc, situată vizavi de Muzeul de Istorie, datează din perioada Renaşterii şi a aparţinut unui negustor localnic.

Staţiunea Balcic oferă turiştilor numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber, dar şi câteva unităţi de cazare de 4 şi 3 stele, care oferă dotări şi servicii de calitate. Unele dintre ele sunt construite pe faleză, oferind din camere sau de pe terasă o privelişte frumoasă asupra mării. Multe dintre acestea au piscine, săli de fitness, restaurante şi baruri şi practică turismul cu servicii all inclusive, oferind mâncare şi băuturi locale. În Balcic sunt deschise numeroase magazine şi tarabe cu suveniruri, chioşcuri cu răcoritoare şi pizza, restaurante cu meniuri pescăreşti.

Balcic-04

Renumitul castel din Balcic, reşedinţa de vară preferată a reginei Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, castelul Pelişor-Sinaia) este înconjurat de o grădină botanică unicat în Europa centrală şi de est, care se remarcă în special prin colecţia de cactuşi. Datorită versanţilor de calcar din perimetrul său, localitatea a fost supranumită Oraşul Alb. Întreaga zonă a fost numită Coasta de Argint din aceleaşi motive.

Balcic-05

Castelul, ridicat din ordinul reginei Maria, îmbină stilul italienesc cu cel turcesc, cu minarete, iar pereţii construcţiei sunt văruiţi în alb. Construcţia are un număr mic de încăperi, la parter se află un hol şi o sală de aproximativ 50-60 de metri pătraţi, iar la etaj o baie turcească, un living cu dormitor decorat cu elemente orientale, un dressing şi terasa castelului de unde se poate admira marea.

În sufrageria de la Balcic sunt expuse piese de artă decorativă – masa toscană pregătită pentru reunirea familiei, un dressoir preţios, pe care se află vase necesare servirii mesei, o mică credenţă pentru păstrarea argintăriei, sfeşnice şi alte obiecte decorative. Salonul principelui Nicolae, având o notă de originalitate, prezintă o serie de piese autohtone – ţesături, perne, velinţe, dar şi obiecte preţioase, occidentale, arme orientale, precum şi pictură românească. Sunt expuse, de asemenea, piese turceşti – vase din ceramică şi alamă încărcate cu flori.

Balcic-06

Una dintre ultimele construcţii de pe domeniul regal Balcic a fost capela Stella Maris, loc de contemplare şi refugiu. Alături de fotografii de odinioară, sunt expuse icoane ortodoxe, crucifixuri şi alte obiecte de cult.

Regina descoperise frumuseţea locului datorită pictorului Alexandru Satmari, în anul 1924, când a vizitat locul pentru a doua oară. Castelul reginei Maria, denumit Tehna Juvah (“Cuibul liniştit”) a fost construit între anii 1925 – 1927, după planurile arhitectului român de origine turcă Emil Guneş (Günes) pe terenul cumpărat, în anul 1924, de la bancherul Jean Chrissoveloni. Ulterior, domeniul a fost extins prin achiziţionarea mai multor terenuri de la localnici, ajungând, în 1938, la o suprafaţă de peste 24 de hectare.

Balcic-07

Lucrările de la Balcic au fost executate de două firme italiene, sub directa supraveghere a secretarului particular al reginei, Gaetan Denize. După decesul acestuia, în anul 1928, atribuţiile i-au revenit lui Eugen Zwiedineck, aghiotantul şi secretarul particular al reginei Maria. În incinta castelului se află mai multe vile, izvorul sfânt, Puntea Suspinelor, o cascadă, şi o capelă ortodoxă (Stella Maris), construită în stil bizantin.

Balcic-08
Două atracţii turistice importante, aflate în apropiere, sunt Capul Kaliakra, situat la circa 35 de kilometri distanţă, şi orăşelul Nessebar, la circa 120 de kilometri. De asemenea, regăsim salba de staţiuni turistice printre care se numără Albena şi Nisipurile de Aur. (Text: Agerpres, Foto: balcic.net)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *