Palatul Ghica din Comăneşti
Suprafaţa totală: 6.621 kmp
Numărul oraşelor şi municipiilor: 8, din care trei municipii: Bacău, Oneşti şi Moineşti
Numărul comunelor: 85
Numărul satelor: 491
Judeţul Bacău este situat în Estul ţării, în regiunea istorică Moldova. Se învecinează cu judeţele Neamţ la Nord, Vaslui la Est, Vrancea la Sud, Covasna şi Harghita la Vest. Teritoriul judeţului reprezintă 2,8% din suprafaţa ţării.
Potrivit Recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului Bacău număra 616.168 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: municipiul Bacău (144.307 persoane), municipiul Oneşti (39.172 persoane), municipiul Moineşti (21.787 persoane) şi oraşul Comăneşti (19.568 persoane). În municipii şi oraşe trăiesc 267.141 persoane, reprezentând 43,4% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a scăzut cu 2,8 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Informaţia privind etnia a fost colectată în cadrul Recensământului de la 579.580 persoane, din care s-au declarat români 558.507 persoane (96,36%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată a fost de 4.208 persoane (0,73%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 15.284 persoane (2,64%).
Relieful judeţului Bacău este format din: zona muntoasă, care înglobează la Vest grupa central-estică a Carpaţilor Orientali; zona deluroasă ce cuprinde Subcarpaţii şi depresiunea Tazlău-Caşin; o parte din lunca Siretului şi a podişului Bârladului. Munţii Tarcăului, Oituzului, Goşmanului şi Berzunţi fac parte din lanţul carpatic. Vârful Grinduşul-Tarbăuş (1.662 m), din munţii Tarcăului, atinge cea mai mare altitudine din judeţ.
Judeţul Bacău este străbătut de râurile: Siret, pe o suprafaţă de aproximativ 80 km, Bistriţa (trece prin municipiul Bacău), Trotuş (străbate oraşele Comăneşti şi Târgu-Ocna). Siretul constituie colectorul principal al reţelei hidrografice, ce se desfăşoară pe o lungime de 145 km pentru afluenţi precum Trotuş, Bistriţa, Tutova, Zeletin sau Răcătău. Alte râuri din judeţ: Tazlău, Uz, Caşin (străbate municipiul Oneşti), Oituz, Slănic.
Cel mai multe lacuri din judeţ au luat naştere ca urmare a amenajărilor făcute pe râurile Bistriţa (Gârleni, Bacău I şi II) şi Uz (Poiana Uzului) şi pe cale naturală: lacul Balătău, format în anul 1883. Amplasarea judeţului la Est de vârful principal al Carpaţilor Orientali determină un climat temperat continental.
Pârtia de schi Slănic Moldova
Principalele zone turistice ale judeţului Bacău sunt: Slănic Moldova, Poiana Sărată, Măgura, Târgu Ocna, Poiana Uzului, în general Valea Oituzului, Caşinului şi Trotuşului. În turismul de tratament, staţiunea Slănic Moldova dispune de 21 de izvoare cu ape cloruro-sodice, uşor sulfuroase, atermale.
În lista rezervaţiilor naturale din judeţul Bacău sunt incluse în evidenţa Consiliului Judeţean Bacău: Rezervaţia naturală Nemira, pe culmi montane din Munţii Nemirei (3491,2 ha); Rezervaţia naturală Lacul Bălătău, în oraşul Dărmăneşti, pe valea pârâului Izvorul Negru (lac de baraj natural cu apă dulce, 4,8 ha); Rezervaţia naturală Izvorul Alb, pe versantul drept al pârâului Izvorul Alb, Dărmăneşti (pădure de amestec, răşinoase cu foioase, 210 ha); Rezervaţia naturală Măgura-Târgu Ocna, pe malul drept al râului Trotuş, malul stâng al Slănicului, între şoselele Târgu Ocna – Comăneşti şi Târgu Ocna – Slănic Moldova (formaţiuni ierboase şi tufişuri – 45,1 ha, păduri – 112,83 ha, stâncării – 2,66 ha); Rezervaţia naturală Perchiu, la Nord de oraşul Oneşti, pe şoseaua Oneşti – Târgu Ocna (formaţiuni ierboase – 89,80 ha, păduri – 79,18 ha, alte terenuri – 37,49 ha); Rezervaţia naturală Arsura, la nord de Oneşti, pe şoseaua Oneşti-Târgu Ocna (formaţiuni ierboase – 89,80 ha, păduri – 79,18 ha, alte terenuri – 37,49 ha); Rezervaţia naturală Buciaş – Cheile Buciaş şi cascada se află în comuna Mănăstirea Caşin, la 25 de km de Oneşti şi la 2 km de unirea pârâului Buciaş cu pârâul Caşin (471 ha); arii de protecţie a păsărilor, pe râurile Siret şi Bistriţa în lungul şoselelor Piatra Neamţ-Bacău şi Bacău-Adjud: lacurile Lilieci (262 ha), Bacău II (202 ha), Galbeni (1.123 ha), Răcăciuni (2.004 ha), Bereşti (1.800 ha). Lista ariilor protejate declarate prin Legea 5/2000 include şi monumente ale naturii: Calcarele cu Litothamnius (Cireşoaia), Cineretele de la Nuteasca – Ruseni (Cleja), Punctul fosilifer Cârligata (Mărgineni), Punctul fosilifer La Runc (Gura Văii), Strate tip pentru „Formaţiunea de Pietrosu” (Mărgineni), Strate tip pentru „Formaţiunea de Şupan” (Comăneşti).
Judeţul Bacău este bogat în resurse naturale: petrol (Moineşti, Comăneşti, Zemeş, Dărmăneşti), sare (Târgu Ocna, unde centrul minier de exploatare funcţionează fără întrerupere) şi materiale de construcţie.
Agricultura judeţului Bacău dispune de o suprafaţa de aproximativ 320.000 ha, care reprezintă 2,2 % din totalul pe ţară.
Pe plan economic, judeţul Bacău a reprezentat un pol industrial în regiunea Moldovei, însă în prezent activitatea principală este comerţul. Industria petrolului rămâne una dintre ramurile importante ale industriei judeţului, prin cele două rafinării de la Oneşti şi Dărmăneşti. Şi construcţiile ocupă o pondere importantă (circa 19%) în economia judeţului, după cifra de afaceri a unităţilor locale active pe domenii de activitate.
Între principalele companii din judeţ se numără: Chimcomplex S.A. Borzeşti, unul din cei mai importanţi fabricanţi de produse chimice din ţară şi producătorul de aeronave şi nave spaţiale AEROSTAR Bacău. (Text: Agerpres, Foto: csjbacau.ro, ro.wikipedia.org)
