BACĂU: Municipiul Moineşti

moinesti

Municipiul Moineşti este situat în partea de nord-vest a judeţului Bacău, în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş-Tazlău, la poalele de nord ale Culmii Berzunţi, la 480 m altitudine, la 45 km distanţă de municipiul Bacău (reşedinţă de judeţ), într-o zonă cu bogate resurse naturale (petrol, cărbune, ape minerale curative).

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1437. Încă de la jumătatea secolului al XV-lea apar menţionări legate de prezenţa petrolului aici. Astfel, în documente şi acte interne apar diverse denumiri ale unor locuri legate de prezenţa păcurii, cum ar fi, de exemplu, “păcuri” (bălţi de ţiţei) sau “fântâni de păcură” de pe moşiile unor boieri.

În timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504) localitatea este amintită în contextul retragerii spre Transilvania, pe drumul ce trecea prin Moineşti, a unei părţi din oastea lui Matei Corvin, regele Ungariei, învins de domnul Moldovei în lupta de la Baia (1467).

Dimitrie Cantemir menţiona în lucrarea “Descriptio Moldaviae”, 1716, că pe “Tazlăul Sărat, nu departe de satul Moineşti, în ţinutul Bacăului, curge dintr-un izvor păcură amestecată cu apă, de care se servesc ţăranii ca să-şi ungă carele”. Satul Moineşti este menţionat şi pe Harta Moldovei a lui Bauer (1783).

Primul document în care Moineşti este nominalizat ca târg (cu 188 de case şi 588 de locuitori) este din anul 1832.

Aşezarea a fost încadrată în rândul târgurilor până în anul 1864, când, în urma aplicării Legii de organizare administrativă şi a Legii comunale, a devenit comună rurală.

Cea mai veche menţiune despre existenţa şi exploatarea petrolului în România se referă la localitatea Lucăceşti, astăzi parte componentă a oraşului Moineşti, de pe Valea Tazlăului Sărat. Primele distilerii de petrol din ţară sunt menţionate în prima jumătate a secolului al XIX-lea la Găzărie, cartier al oraşului Moineşti. În bazinul petrolifer al Moldovei a forat prima sondă mecanică din România (în 1861), care este şi printre primele din lume. La Moineşti a fost instalată a patra mare rafinărie din ţară (1923).

manastirea_stirigoiMănăstirea Stirigoi

Oraşul Moineşti a fost declarat municipiu în anul 2001. La recensământul populaţiei din anul 2011, municipiul Moineşti avea 21.787 locuitori.

Turiştii care ajung în Moineşti se pot bucura de frumuseţile reliefului şi florei locale, peisajele naturale, numeroase atracţii şi obiective turistice: Parcul Băi (cu izvoare de ape minerale curative), Parcul cu Pini, Cetăţuia (cetate dacică atestată arheologic), Dealul lui Ghindaru (unde arheologii au descoperit artefacte ale culturii pre-Cucuteni cu o vechime de peste 5000 de ani), Monumentul DADA (opera artistului Ingo Glass), Casa Kaddish şi Cimitirul Evreiesc (unde cea mai veche piatră tombală cu text recognoscibil este datată 1692), Lacul Tarniţa-cel-fără-de-fund. În imediata proximitate a municipiului se află Mânăstirea Stirigoi (înconjurată de păduri seculare), Salina Târgu-Ocna, Staţiunea Slănic Moldova şi Centrul de Cultură Rosetti-Tescanu.

Mai amintim biserica cu hramul “Cuvioasa Parascheva” (1702 ), bisericile cu hramurile “Sfântul Nicolae” (cca 1800), “Sfântul Ioan” (înainte de 1839), “Sfântul Gheorghe” (1856); monumentul închinat eroilor căzuţi în timpul Războiului de Independenţă, dezvelit în 1908.

La Moineşti s-a născut, la 16 aprilie 1896, poetul şi eseistul Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) (m.1963), stabilit ulterior în Franţa, cofondatorul dadaismului, curent literar şi artistic apărut în Europa în timpul şi în anii imediat următori Primului Război Mondial. (Text: Agerpres, Foto: desteptarea.ro, doxologia.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *