BACĂU: Judeţul unde poţi să descoperi „piscuri”

Stema-BacauScut despicat, în dreapta albastru, în stânga argintat, pe care se suprapune cu aceeaşi cromatică, dar inversată, un munte, în centrul căruia se află un mic ecuson având fondul de aur cu un zimbru. În partea superioară dreaptă sunt aştrii zilei şi nopţii, iar în cea stângă un stejar verde.

Simbolurile cuprinse în stema judeţului Bacău evocă istoria şi tradiţia acestor meleaguri.Muntele de sare este primul însemn cunoscut al judeţului, imprimat pe un document de la începutul secolului al XVII-lea, care vorbea despre înglobarea ţinutului Trotuş în cel al Bacăului.

Istoricul Vilică Munteanu spune că „soarele simbolizează fertilitatea, lumină, bogăţie şi căldură, iar luna – veşnicie, permanenţă, seninătate”. „Ambele simboluri sunt de origine dacică. Stejarul este dovada permanenţei neamului în vatra străbună, evocând bogăţia silvică a judeţului. Arborele dă, însă, glas şi legendei potrivit căreia Ştefan cel Mare s-a născut la Borzeşti, unde se ştie sigur că a copilărit”, descifrează simbolul heraldic băcăuan istoricul Vilică Munteanu.

„Culorile de pe stemă au şi ele simbolistica lor: auriu – nobleţe, mândrie, cutezanţă, bogăţie, generozitate, argintiu – devotament, corectitudine, inocenţă, albastru – blândeţe, frumuseţe, bună credinţă, iar verde – renaştere, prospeţime, regenerare, dar şi transformare”, explică pictorul Ilie Boca.

La rândul său, istoricul Ion Mitrea precizează că zimbrul şi-a găsit loc pe stemă pentru că „sugerează bogăţia cinegetică a zonei, forţa, puterea şi tăria locuitorilor acestor meleaguri”, oameni despre care Nadia Comăneci spune că „au dat consistenţă frumuseţilor locului, transformând pitorescul în aşezări, întruchipându-l pe Dumnezeu în biserici şi mănăstiri, construind reguli şi obiceiuri ce au învins timpul”.

„Copii, femei şi bărbaţi, cu daruri şi păcate, etnii şi reguli contopite într-un mozaic al diversităţii mereu schimbător şi mereu actual. Acesta este judeţul Bacău, o zonă necunoscută multora, sub care se ascund, însă, piscuri privite cu uimire atunci când geana cunoaşterii le descoperă întâmplător”, spunea Nadia Comăneci.

***
Judeţul Bacău are în componenţă trei municipii: Bacău (reşedinţa de judeţ), Oneşti şi Moineşti, cinci oraşe – Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic Moldova şi Târgu-Ocna, şi 80 de comune.

Accesul în această zonă a ţării este facilitat de o reţea de drumuri care include 2.301 km, municipiul Bacău aflat pe tronsonul european E 85 fiind străbătut de cinci şosele naţionale care fac legătura cu Bucureşti, Suceava, Braşov, Vaslui şi Piatra Neamţ. De asemenea, judeţul dispune de 226 de km de cale ferată, din care 191 sunt electrificaţi, dispuşi într-o reţea care face legătura cu Bucureşti, Suceava, Galaţi, dar şi cu Transilvania prin ruta Oneşti – Comăneşti – Miercurea Ciuc. Traficul aerian este asigurat prin Aeroportul internaţional „George Enescu”, situat la doar doi km de centrul municipiului Bacău, al patrulea din ţară în ceea ce priveşte numărul de călători – peste 400.000 anual.

În oraşe se află 90% din industria judeţului – incluzând toate importantele ramuri industriale: aeronautică, chimie, maşini unelte, sisteme ori centre de automate pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere, dar şi un puternic nucleu al producţiei de confecţii textile ori din domeniul alimentar.

Aerostar

AEROSTAR Bacău, firmă profilată pe producţie şi mentenanţă în industria de aviaţie, Chimcomplex Oneşti (produse clorosodice şi pesticide), Pambac (morărit şi panificaţie), Agricola Internaţional (singura rămasă în funcţiune la capacitate superioară celei dinaintea privatizării dintre importantele firme româneşti din domeniul producţiei de carne), World Machinery Works Bacău (maşini unelte) sunt exemple că implicarea capitalului românesc a salvat foste unităţi industriale de tradiţie. De asemenea, în judeţul Bacău, este grupul Dedeman – lider naţional pe piaţa retailerilor de bricolaj. Au fost însă şi privatizări nereuşite, cum este cazul Letea, fabricile de postav, respectiv pielărie şi încălţăminte din Bacău, rafinăriile Oneşti şi Dărmăneşti ori Carom Oneşti, singura din ţară care producea cauciuc sintetic.

Judeţul Bacău are o ofertă deosebită în ceea ce priveşte turismul balnear, dar şi în cel ecumenic, peste 60 de biserici de lemn din secolele XVII – XVIII fiind declarate monumente istorice. Mănăstirile Caşin, Runc, Măgura Ocnei, Răducanu, Ciolpani sau Bogdana, Biserica Ortodoxă „Sfânta Varvara”, situată în mina de sare Trotuş din oraşul Târgu-Ocna, la o adâncime de peste 200 de metri, şi Biserica „Sfinţii Voievozi” din Rădeana sunt repere în turismul ecumenic din ultimii ani în judeţul Bacău.

Pe harta culturală a ţării, judeţul ocupă un loc distinct prin muzeele sale, castelele, casele memoriale, monumentele istorice, arhitecturale, dar şi prin instituţiile de artă, bibliotecile, librăriile, cercurile artistice, care oferă educaţie permanentă – Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”, Muzeul de Artă Contemporană, Centrul de Cultură şi Arte „George Apostu”, Centrul de Cultură „Rosetti-Tescanu – George Enescu”, Casa memorială a pictorului Nicu Enea, Casa memorială George Bacovia – punct de pornire al oricărui itinerar cultural băcăuan.

Complex-muzeal-bacau

Complexul muzeal Bacău

La acestea se adaugă Castelul familiei Ştirbei, situat în apropiere de oraşul Dărmăneşti, Castelul Cantacuzino – Paşcanu – Waldenburg din Parcul dendrologic Hemeiuş, Palatul Ghika din Comăneşti – o construcţie spectaculoasă finalizată în 1890 şi purtând semnătura arhitectului Albert Galleron, cel care a conceput atât Ateneul Român, cât şi clădirea Băncii Naţionale a României.

Judeţul reprezintă un spaţiu distinct şi din punct de vedere etnografic. În judeţ se află Muzeul etnografic din curtea bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de la Dărmăneşti, ce adăposteşte numeroase costume populare vechi de peste un secol şi jumătate, sumane din anul 1900, cergi, covoare, icoane pe lemn sau cărţi rare, Centrul etnografic din Berzunţi, unde se fac şi în prezent broderii pe veste şi haine din piele de oaie sau se sculptează porţi de lemn, Centrul etnografic din Brusturoasa, în care se continuă arta producerii manuale de ţesături, covoare, carpete, pături tradiţionale cu modele geometrice, broderii, Centrul de artă populară din Glăvăneşti, reprezentativ în special pentru covoarele cu modele zoomorfe, Centrul de ceramică de la Oituz, Centrul etnografic de la Prăjeşti.

Frumuseţile naturale sunt întregite de gastronomia tradiţională moldovenească. Printre bunătăţile realizate după reţete specifice locului se numără pateul, zacusca, cârnaţii şi sarmalele din păstrăv sau păstrăvul afumat în hârzob de brad, piftia cu carne de pasăre sau porc, brânza de Oituz, cozonacul cu nucă, alivencile, dar şi plăcintele „poale-n brâu”.

Judeţul Bacău este locul în care, la Oneşti, s-a născut şi şi-a început cariera strălucitoare „regina” gimnasticii mondiale – Nadia Comăneci.
Echipa feminină de handbal Ştiinţa Bacău a scris, de asemenea, istorie românească în sportul internaţional prin participarea, în două ediţii consecutive, în finala Cupei Campionilor Europeni.(Text: Agerpres, Foto: primariabacau.ro)