Băbească neagră, vinul “botezat” de Ştefan cel Mare

vin-rosu

Băbească neagră este un vechi soi românesc, descendent direct din viţa sălbatică Vitis vinifera ssp. sylvestris. Se cultivă în podgoriile din sudul Moldovei, dar şi la Dealu Mare, Odobeşti, Coteşti, în podgoriile Vrancei, însă cea mai înaltă calitate a vinului de Băbească neagră se obţine în podgoria Nicoreşti.

Potrivit Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, în anul 2012, suprafaţa ocupată cu acest soi era de peste 2.700 hectare.  

Legenda spune că acest soi şi-a primit denumirea de pe vremea domnului Moldovei Ştefan cel Mare (1457-1504), potrivit volumului “Metamorfozele vinului. Legende şi povestiri despre viţa-de-vie şi despre vin”, scrisă de acad.Gherasim Constantinescu, împreună cu Adrian Alexandru Heraru.

Se spune că, într-o toamnă, pe vremea culesului viei, Ştefan cel Mare a pornit prin ţară alături de garda sa personală. Într-o seară, mai marele gărzilor i-a dat voie unuia dintre ostaşi, pe nume Răzvan, care era din Nicoreşti, să meargă să-şi vadă iubita, cu condiţia ca la revărsatul zorilor să fie înapoi. Pe drumul de întoarcere, Răzvan a fost oprit de o bătrânică, care i-a oferit un pahar cu vin în amintirea fiului său, ucis de turci. Neputând să întârzie, Răzvan a refuzat, dar bătrânica a insistat să-i dea două ploşti cu vin, să le ducă şi celorlalţi ostaşi. Răzvan a ajuns înapoi în tabără în zorii zilei, dar Ştefan cel Mare a remarcat că lipsise toată noaptea.

Povestindu-i de ce plecase şi pentru a-l îmbuna pe domn, Răzvan i-a oferit nişte vin de Nicoreşti, din cel pe care-l primise. Vinul i-a plăcut de îndată domnului şi, aflând că a fost trimis de o bătrână din Nicoreşti, a zis: “Păi, atunci să-i zicem Băbească de Nicoreşti şi să mai golim o cupă!” Şi de atunci, vinul poartă numele Băbească.

Vinul de Băbească neagră s-a bucurat de aprecierea personalităţilor timpului. I.C. Teodorescu aminteşte că, la începutul secolului al XVII-lea, Richelieu (1585-1642), cardinalul Franţei, elogia vinul de Nicoreşti, adică vinul de Băbească neagră. Vinul Băbească neagră a fost cunoscut, de-a lungul timpului, sub mai multe denumiri: Neagră băbească, Crăcană – la Odobeşti, Crangană – la Panciu, Căldăruşe sau Căldăruşă – la Iaşi, Rară neagră – la Chişinău şi, de-a lungul Nistrului, Răşchirată. Denumirea Băbească neagră s-a generalizat în toată România în jurul anului 1950. Soiul este cunoscut şi în Ucraina, sub numele de Sereksia.

Strugurii de Băbească neagră sunt rămuroşi, cu boabe rare neomogene, ce seamănă cu dantura fracturată a unei bătrâne. Această asemănare ar putea fi o altă explicaţie pentru denumirea pe care o poartă. Strugurii acumulează peste 180 g/l zaharuri, ajungând chiar la 210-220 g/l. Vinurile de Băbească neagră sunt vinuri roşii uşoare, cu o tărie alcoolică medie de 10-11,5% vol. şi o aciditate ridicată, de peste 5-6 g/l, caracteristică ce le conferă multă vioiciune şi prospeţime. De asemenea, datorită acestei acidităţi ridicate, aceste vinuri pot constitui materie primă pentru vinuri spumante roze şi roşii.

Babeasca-Neagra

Caracteristic acestor vinuri este faptul că dezvoltă o aromă specifică, uşor de recunoscut, asemănătoare strugurilor din care provin şi un gust plăcut şi armonios, care se datorează conţinutului moderat în alcool. Vinurile sunt seci şi suple, se beau uşor chiar în primul an după obţinerea lor, lucru mai rar întâlnit la vinurile roşii, dar evoluează foarte bine şi la învechire nu prea lungă la vas şi sticle, notează prof. Mihai Macici în volumul “Lumea vinurilor. Vinurile lumii”. Culoarea vinurilor de Băbească neagră este roşu-rubiniu, în primul an de la preparare, nu foarte intensă, dar vie şi strălucitoare.

Vinurile de Băbească neagră se recomandă a fi servite la temperaturi situate între 10 şi 15 grade Celsius şi se asociază foarte bine cu preparate din carne. Friptura de curcan, pasărea la cuptor, puiul la frigare, raţa cu măsline, dar şi mâncărurile din carne de porc şi de miel pretind vinuri roşii uşoare, printre care Băbească neagră de Nicoreşti.

De asemenea, sarmalele, chiar şi cele recomandate de Păstorel Teodoreanu, din carne de porc şi viţel, fierte în vin alb şi rumenite la cuptor sunt cel mai bine apreciate alături de un vin roşu precum Băbească de Nicoreşti sau de Odobeşti. Băbeasca neagră este recomandat şi pentru cârnaţii de Pleşcoi, cârnaţii olteneşti, ghiudem, salam de Sibiu, frigărui de berbec, ostropel de pui, tochitură măcelărească, pârjoale moldoveneşti, friptură de miel, ied, viţel, iepure de câmp, vânat cu pene, drob şi stufatul de miel, dar şi la peştele prăjit.

Acad. V.D. Cotea spunea că vinul de Băbească neagră obţinut la Nicoreşti “constituie atracţia multor consumatori pentru un vin roşu – oferă o senzaţie de plinătate şi căldură, cu astringenţă ce impresionează plăcut cavitatea şi cerul gurii, fără a-i diminua caracterul de lunecare. Ca vin tânăr păstrează din gustul şi aroma strugurelui, are o vinozitate accentuată, impunându-se mai ales printr-o indiscutabilă prospeţime, fapt ce-l face să fie deosebit de apreciat pentru consum în timpul mesei”. (Text: Agerpres, Foto:luxebeatmag.com, costachel.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *