Mp3

ARGEŞ: scurt istoric al judeţului

Cetatea-Poenari2

Cetatea Poenari

Vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul judeţului Argeş atestă existenţa unor aşezări omeneşti datând din Paleolitic.

Descoperirile de pe văile râurilor Dâmbovnic, Argeş, Neajlov, Mozacu dovedesc că această regiune forma, împreună cu văile Oltului şi Dârjovului din apropiere, una dintre cele mai însemnate zone ale Culturii de prund din Europa, asemănătoare celor aparţinând Culturii Oldowaiană.

Identificarea unor aşezări în arealul localităţilor Bârlogu, Ţeiu, Ţiţeşti, Râca ş.a. relevă existenţa unei vieţi înfloritoare şi în neolitic şi în epocile bronzului şi fierului. Geto-dacii au avut la Cetăţeni, în sec. II-I î.Hr., un puternic centru economic şi de schimb (emporium), iar romanii au întemeiat (sec. II-IV d. Hr.) castrele de la Rucăr, Jidava (azi Pescăreasca), Câmpulung, Purcăreni. Pe aceste plaiuri a luat fiinţă, în sec. XIII, puternicul voievodat al lui Seneslau (menţionat în Diploma Ioaniţilor din 1247), care îşi stabilise capitala în depresiunea Arefu (sau cea a Ţiţeştilor; alte surse indică Curtea de Argeş).

La începutul sec. XIV, Basarab I uneşte formaţiunile politice existente pe teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre, întemeind astfel statul feudal Ţara Românească, cu capitala la Curtea de Argeş.

În perioada septembrie-noiembrie 1330 a avut loc campania regelui Ungariei Carol Robert de Anjou împotriva lui Basarab I, în urma căreia Curtea de Argeş a fost asediată. Între 9 şi 12 noiembrie 1330, oastea Ţării Româneşti condusă de Basarab I a înfrânt, la Posada, oastea ungurească. În urma acestei victorii, capitala ţării a fost mutată la Câmpulung, oraş atestat documentar din 1300. La Curtea de Argeş, în 1359, voievodul Nicolae Alexandru a înfiinţat Mitropolia Ţării Româneşti, semn al consolidării politice a ţării.

Castrul_jidava1Castrul roman Jidava

Starea economică prosperă a ţării, precum şi dezvoltarea relaţiilor comerciale cu vecinii l-au determinat pe Vladislav I să bată, la Curtea de Argeş, primele monede feudale româneşti.

Sub comanda lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), la 10 octombrie 1394, oastea ţării înfrânge la Rovine oastea otomană condusă de sultanul Baiazid Yildirim.

Un rol important în apărarea Ţării Româneşti l-a avut Cetatea Poenari, ridicată de primii Basarabi în cheile Argeşului. Folosită ca loc de refugiu pentru domnitori, ca loc de întemniţare a duşmanilor acestora şi de adăpostire a vistieriei ţării, această cetate, cunoscută în popor sub numele de “Cetatea lui Vlad Ţepeş”, a fost cedată între 1522 şi 1529, principelui Transilvaniei, în schimbul cetăţilor transilvănene Vinţu şi Vurpăr, primite ca feude de Radu de la Afumaţi.

Dintre domnitorii care în secolul al XVI-lea au avut cele mai strânse legături cu Argeşul se remarcă Neagoe Basarab (1512-1521), care şi-a petrecut aproape jumătate din domnie la Piteşti şi Curtea de Argeş.

Matei Basarab (1632-1654) a acordat o mare atenţie refacerii Curţii domneşti de la Câmpulung, ctitoria primilor Basarabi. Cu sprijinul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, Matei Basarab a înfiinţat la Câmpulung o tipografie în care s-au tipărit patru cărţi: “Molitvenic slavonesc” (1635), “Învăţături peste toate zilele alese pe scurt” (1642), “Antologhion slavonesc” (1643), “Psaltire slavonească” (1650), care au servit nu numai nevoilor interne ale Ţării Româneşti, ci au circulat şi în Transilvania, Moldova şi Peninsula Balcanică.

La 15 octombrie 1659, la Podu Dâmboviţei, domnitorul Ţării Româneşti Mihnea al II-lea (1658-1659) s-a întâlnit cu principele Transilvaniei Rakoczi al II-lea (1648-1660) în scopul încheierii unui tratat de alianţă împotriva Imperiului Otoman.

La Câmpulung, în 1669, Antonie Vodă din Popeşti, domnul Ţării Româneşti (1669-1672), a înfiinţat prima şcoală obştească în limba română din Ţara Românească. Această şcoală care a continuat să existe şi în secolul al XVIII-lea, era deschisă “şi bogaţilor şi săracilor”.

În timpul Revoluţiei de la 1821, ţăranii din Argeş conduşi de căpitanii Alexandru Corbu şi Iancu Cociubei s-au alăturat oştii conduse de Tudor Vladimirescu. La 21 mai 1821, Tudor Vladimirescu a fost părăsit de căpitanii săi, fiind arestat de Iordache Olimpiotul la Goleşti şi executat la Târgovişte.

Castrul-Jidava

Perioada cuprinsă între 1821-1848 se caracterizează printr-o dezvoltare intensă a relaţiilor dintre cele trei state româneşti, în special în pregătirea Revoluţiei de la 1848, la care şi-au adus contribuţia din plin o serie de personalităţi argeşene, oameni politici şi de stat ca fraţii Goleşti şi fraţii Brătianu, N. Creţulescu, C.D. Aricescu şi I. Negulici.

La 20 august 1839, Al.C. Golescu-Negru, Dumitru Brătianu, Nicolae Creţulescu şi Ion Ghica fondau la Paris “Societatea pentru învăţătura poporului român”, iar în 1845 fraţii Goleşti participă la înfiinţarea “Asociaţiei literare a României”.

Ştefan, Nicolae şi Al.C. Golescu, Ion şi Dumitru Brătianu s-au aflat printre cei care au depus o intensă activitate pentru realizarea Unirii. În Comitetul Central al Unirii (din Bucureşti), în 1857, se afla şi argeşeanul C. Racoviţă, iar la Câmpulung funcţiona un comitet al Unirii înfiinţat în acelaşi scop.

La vestea alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti, după ce fusese ales în Moldova, mulţimea din Piteşti manifesta pe străzi “cu torţe aprinse şi s-a prins să joace Hora Unirii”. La 1 februarie 1859, deputaţii au ales “două persoane din sânul acestui oraş”, pe Nicolae Coculescu şi Eftimie Nicolau, “ca o deputăţie din parte-ne spre întâmpinarea şi felicitarea prinţului Al. Ioan Cuza”.

Prin aşezarea sa geografică, Argeşul a constituit în timpul Războiului de Independenţă un important centru strategic şi militar, format din triunghiul Piteşti-Câmpulung-Târgovişte. Argeşul era considerat principalul loc de aprovizionare a armatei române de operaţiuni.

În perioada Primului Război Mondial (1916-1918), pe frontul de la Rucăr-Dragoslavele, ostaşii români au înscris memorabile pagini de vitejie, iar în timpul evenimentelor din august 1944, pe teritoriul judeţului Argeş au avut loc acţiuni de luptă împotriva trupelor germane (la Rucăr şi Dragoslavele).  (Text: Agerpres, Foto: skytrip.ro, romaniaoriginal.info)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *