ARGEŞ: Municipiul Piteşti

Pitesti

Reşedinţa judeţului Argeş este localizată în Nord-Vestul regiunii istorice Muntenia. Aşezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeş, municipiul Piteşti are o suprafaţă de 40,73 kmp.
La recensământul din anul 2011, oraşul Piteşti avea o populaţie de 155.383 de locuitori, fiind al treisprezecelea centru urban al României din punct de vedere demografic.

Bine conectat cu principalele oraşe învecinate prin infrastructura de transport rutier şi feroviar, Piteştiul este localizat la o răscruce de drumuri, fiind un nod de comunicare cu deschidere internă şi internaţională. Municipiul Piteşti se află la 126 km Est de Bucureşti, fiind legat de acesta prin autostrada A1, care se prelungeşte prin centura oraşului în direcţia Râmnicu Vâlcea şi Curtea de Argeş.

Două din cartierele Piteştiului, Găvana şi Trivale, concentrează o populaţie totală de peste 50.000 de locuitori, iar alte trei cartiere, Prundu, Negru Vodă şi Craiovei, au fiecare între 15.000 şi 20.000 de locuitori.

Poarta-eroilor-Pitesti

Poarta Eroilor din Pitești

Atestat documentar la 20 mai 1388, într-un act de danie al domnului Mircea cel Bătrân (1386-1385, 1397-1418), oraşul-târg Piteşti s-a dezvoltat ca un centru comercial, meşteşugăresc şi agricol. Atestarea documentară face din Piteşti, alături de Câmpulung (1300), Curtea de Argeş (1300), Brăila (1350) şi Slatina (1368), unul dintre cele mai vechi târguri.

Rădăcinile se trag însă din perioada daco-romană, Piteşti fiind localizat în regiunea Moesia Inferior, iar apoi din Dacia Malvensis, de atunci datând numeroase fragmente de zidărie, construcţii, ceramică şi monede. Relicvele aparţinând culturii Dridu şi izvoarele numismatice din epoca medievală confirmă teoria potrivit căreia în oraş se realizau schimburi economice cu lumea sud-dunăreană, îndeosebi cu Imperiul Bizantin.

Aici şi-au avut temporar reşedinţa voievozii Basarab cel Tânăr (1477-1482), Mihnea cel Rău (1508-1509) şi Vlad cel Tânăr (1510-1512).

Între anii 1512 şi 1521, domnul Neagoe Basarab construieşte la Piteşti o curte voievodală, de unde emite numeroase documente. Boieri şi dregători de seamă – Goleştii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craioveştii – în frunte cu domnul primei Uniri, Mihai Viteazul (1593-1601), aveau proprietăţi la Piteşti. Un nume legendar de pe timpul domniei lui Mihai Viteazul este cel al marelui logofăt Ioan Norocea, căsătorit cu Doamna Stanca, fiica lui Mircea Ciobanul (1545-1554, 1558-1559) şi a Doamnei Chiajna, care a deţinut funcţia de reprezentant al Transilvaniei pe lângă Poarta Otomană şi care, după urcarea lui Mihai Viteazul pe tron, a ajuns mare vornic. Vestigii culturale din această perioadă au fost descoperite în apropiere de Biserica Sfântul Gheorghe, ridicată în 1656 (prima compoziţie supraetajată pe coloane de cărămidă din Ţara Românească), de Schitul din Trivale şi de Şcoala de Pictură.

Din anul 1640, datează mărturii scrise despre biserici şi 200 de case de orăşeni.

În anul 1656, domnul Constantin Şerban şi doamna sa Bălaşa ctitoresc în centrul oraşului, pe fundaţiile unui mai vechi lăcaş de cult, Biserica Domnească Sfântul Gheorghe.

Primaria-Pitesti

Primăria municipiului Piteşti

Un alt domn, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), construieşte case la Piteşti şi petrece, alături de curtenii săi, lunile de recoltă din toamnă, în podgoriile pe care le deţinea pe Dealul Piteştilor şi al Goleştilor.

În 1780, numărul locuitorilor este estimat la 1.250, iar cel al caselor la 250. În anul 1791, despre Piteşti se menţionează că este “un târguşor cu opt biserici, o mănăstire, mai multe case boiereşti şi locuinţele ispravnicilor de district”.

Începutul epocii moderne este legat de numele lui Tudor Vladimirescu. Potrivit documentelor, Muzeul Goleşti de astăzi este fosta tabără militară în care Tudor Vladimirescu şi-a aflat sfârşitul.

De istoria acestor locuri se leagă numele şi faptele unor mari familii: Golescu (Dinicu, Alexandru, Nicolae) şi Brătianu (Ion, Dumitru, Ionel, Vintilă, Dinu, Gheorghe).

După Unirea Principatelor din 1859, dezvoltarea a fost tot mai intensă. La 13 septembrie 1872, oraşul s-a transformat într-un nod de cale ferată de însemnătate majoră, ca urmare a faptului că a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti-Bucureşti-Buzău.

În Piteşti, între anii 1877-1919, s-au născut oameni de valoare precum pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna, dramaturgul Alexandru Kiriţescu, criticul literar şi traducătorul Ion Trivale, omul politic Armand Călinescu, ziaristul şi romancierul Tudor Teodorescu-Branişte, culegătorul de folclor şi interpret de muzică populară Gheorghe Teodorescu-Zavaidoc.

În perioada interbelică, la Piteşti s-au născut scriitorii Vlad Muşatescu şi Ion Sălişte. De asemenea, aici şi-au desfăşurat activitatea în acea perioadă scriitorul Liviu Rebreanu, poetul Ion Pillat, dramaturgul Mihail Sorbul, geograful George Vâlsan, folcloristul Dumitru Udrescu.

Dezvoltarea economică ascendentă a oraşului continuă în perioadele interbelică şi postbelică, Piteştiul menţinându-şi statutul de centru de interes între localităţile urbane din ţară.

Cinema_modern_pitesti

Cinematograful “Modern”

După 1965 au fost construite importante obiective economice: Întreprinderea de Motoare Electrice – 1967 (ANA IMEP), Întreprinderea de Autoturisme Dacia – 1968 (Automobile Dacia S.A.), Combinatul Petrochimic – 1969 (SNP Petrom), sucursala Arpechim Piteşti, Rafinăria de petrol (1969), Fabrica de piese auto şi produse metalice (1969), Întreprinderea de stofe Argeşana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de articole tehnice din cauciuc – 1970 (S.C. ROLAST S.A.), Complexul de vinificaţie şi Centrul de îmbuteliere a vinului Ştefăneşti (1966-1970), Institutul de Reactori Nucleari Energetici – 1976 (Institutul de Cercetări Nucleare).

După 1989, atragerea de capital străin a reprezentat una din căile esenţiale de menţinere a economiei locale. Infuzia de capital străin la SC Automobile Dacia SA, în prezent unul din cei mai puternici agenţi economici la nivel naţional, a favorizat apariţia unei industrii orizontale, conexe producţiei de autoturisme, care joacă un rol esenţial în economia municipiului Piteşti şi a zonei.

La data de 1 ianuarie 2014, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului erau înregistraţi în municipiul Piteşti 7.754 agenţi economici.  (Text: Agerpres, Foto:  ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *