ARGEŞ: Curtea de Argeş

curtea-de-arges-2

Municipiul Curtea de Argeş este situat în nordul judeţului Argeş, la o distanţă de 38 km de municipiul Piteşti. Oraşul este situat în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeş şi este înconjurat de dealurile şi muscelele sudice ale Munţilor Făgăraş.

Municipiul Curtea de Argeş avea la recensământul din 2011 o populaţie de 27.359 de persoane.

Oraşul a fost un important centru meşteşugăresc şi comercial al ţării. În Curtea de Argeş şi în satele din jur au existat meşteşugari specializaţi în special în practicarea olăritului. Începând cu secolul al XIV-lea, aici a început să se lucreze şi ceramică monumentală, pentru faţadele bisericilor mănăstireşti, iar din secolul al XV-lea, ceramica este întrebuinţată şi la decorarea interioarelor.

Descoperirile arheologice din Valea Târgului, la Radovanu, precum şi în împrejurimi (Poienari, Valea Danului, Vîlsăneşti, Zigoneni, Băiculeşti, Tutana, Retevoieşti), atestă viaţa umană încă din paleolitic şi neolitic.

curtea-de-arges-3

În secolul al XIII-lea (1247), Curtea de Argeş a fost reşedinţa de scaun a voievodului Seneslau, al cărui fiu Basarab, a unit toate cnezatele şi voievodatele dintre Carpaţi şi Dunăre într-o singură ţară, Ţara Românească.

În anul 1330 s-a desfăşurat în această zonă războiul dintre Basarab I Întemeietorul şi Carol Robert, regele Ungariei. Oştile lui Basarab I Întemeietorul le-au învins pe cele maghiare în defileul Carpaţilor, la Posada.

Între anii 1352-1364, fiul lui Basarab I (circa 1310-1352), Nicolae Alexandru (1352-1364), a înfiinţat la Argeş prima mitropolie a ţării (1359). Tot în timpul domniei lui s-a finalizat construcţia bisericii Sf. Nicolae domnesc, care devine prima necropolă a domnilor dintre Carpaţi şi Dunăre.

Între anii 1364-1377, Vladislav I (Vlaicu) (1364-1377) a înfiinţat la Argeş prima monetărie a ţării şi tot atunci a fost creată prima şcoală locală. De la Vladislav I, al cărui mormânt se află în Biserica Sf. Nicolae, a rămas cel mai vechi document intern, scris la Argeş, la 25 noiembrie 1369.

Au urmat la domnie Radu I (1377-1383), Dan I (1383-1386) şi Mircea cel Bătrân (1386-1418). Oraşul devine în secolul al XIV-lea prima capitală a Ţării Româneşti.

Curtea-de-Arges

Pe timpul domniei lui Mircea cel Bătrân oraşul a avut un rol decisiv în relaţiile internaţionale din sud-estul Europei. La curtea domnească din Argeş au venit solii din Ungaria, Polonia, Transilvania şi din Imperiul Otoman pentru a încheia tratate de alianţă sau convenţii comerciale. Tot aici Mircea cel Bătrân a trasat planul campaniei contra otomanilor, pe care-i înfrânge la Rovine (1394). Exemplul lui Mircea cel Bătrân va fi urmat de Dan al II-lea, numit şi Dan cel Viteaz (1422-1427, 1427-1431), Alexandru Aldea (1431-1436), Vlad Dracul (1436-1442, 1443-1447) şi fiul său Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476).

Din 1418 până în 1431 capitala Ţării Româneşti a alternat între Argeş şi Târgovişte, Argeşul rămânând adesea o reşedinţă temporară şi ocazională a domniei.

În primul deceniu al secolului al XVI-lea, această nouă destinaţie a oraşului a determinat şi schimbarea numelui aşezării în Curtea de Argeş.

În primele decenii ale secolului al XVI-lea, a fost ridicată Biserica mănăstirii Argeşului, ctitoria lui Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti (1512-1521). Neagoe Basarab avea să lase moştenire literaturii româneşti un tratat de educaţie politică şi morală, alcătuit la Curtea de Argeş: “Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”.

manastirea-CurteadeArges

Între 1886-1890, când pe tronul României de afla Regele Carol I, se construieşte în parcul Mănăstirii Argeşului, amenajat în stil francez, Palatul Episcopal.

De-a lungul domniilor regale, oraşul Curtea de Argeş a reprezentat un loc vizitat adesea de alteţe. Mai mult, reprezentanţii Casei Regale şi-au ales drept necropolă Mănăstirea Argeşului, unde se află mormintele acestora: Carol I (1866-1914) şi Regina Elisabeta (Carmen Silva), Ferdinand I (1914-1927) şi Regina Maria, iar începând cu februarie 2003 şi al Regelui Carol al II-lea.(Text: Agerpres, Foto:  turismland.ro, ro.wikipedia.org)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *