ARGEŞ: Casa Memorială “George Topîrceanu”

Casa-Topirceanu1

Casa memorială “George Topîrceanu” este situată la 6 km de municipiul Câmpulung, în imediata apropiere a mănăstirii Nămăeşti, în comuna Valea Mare-Pravăţ din judeţul Argeş, şi este o filială a Muzeului Municipal Câmpulung Argeş.
Ridicată în anii 1900, este o construcţie tipic musceleană, cu demisol, etaj şi pridvor larg la faţadă, acoperită cu şiţă, o casă ţărănească cum se văd multe la munte, în care marele poet George Topîrceanu (1886-1937) a trăit şi a creat timp de opt ani. Poetul umorului sănătos şi al unei duioşii profunde, Topîrceanu a colindat ţara împreună cu părinţii săi stabilindu-se în cele din urmă, la Nămăeşti, unde Paraschiva Topîrceanu, mama poetului, a înfiinţat un atelier de ţesătorie în incinta mănăstirii Nămăeşti.

Clădirea a aparţinut socrilor poetului fiind donată în 1966 de către soţia poetului, Victoria Topîrceanu, pentru a se amenaja casa memorială a poetului. A fost organizată în 1967 şi reorganizată în 1979.

În prezent adăposteşte o expoziţie memorială permanentă ce ocupă parterul, un hol şi două camere de la etaj unde, se află exponate originale, copii şi facsimile, exponate legate de viaţa şi activitatea poetului: o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei şi prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare ş.a.

La parter, este amenajată o expoziţie documentară, în 10 vitrine şi 11 panouri, în care sunt prezentate fotografii cu membrii familiei, certificatul de căsătorie al poetului cu învăţătoarea Victoria Iuga, scrisori şi cărţi poştale adresate acesteia, fotocopii ale unor reviste la care poetul a colaborat: “Sămănătorul”, “Lumea”, “Revista noastră”, “România ilustrată”, “Viaţa literară şi artistică”. În bibliotecă se găsesc opere din clasicii literaturii universale şi multe cărţi de la confraţi, cu dedicaţii. Nu lipsesc nici bastonul poetului, cutia puştii de vânătoare sau fluierul la care cânta.

O scară interioară de lemn conduce vizitatorii la etaj, unde – în două încăperi (dormitorul şi camera de lucru) dispuse simetric faţă de un antreu – este păstrată intactă atmosfera în care a trăit poetul, oferind posibilitatea de a admira o varietate de exponate originale care au aparţinut acestuia. Astfel, în camera de lucru sunt expuse o serie de documente ce refac nu numai viaţa scriitorului, ci şi o parte din laboratorul său poetic.

Printre ele se numără versiunea iniţială a poeziei “Noapte de vară”, definitivată sub titlul “Noapte de mai”. Pe birou se află manuscrisul original al poemului erotic “Somnul iubitei” (1911), închinat învăţătoarei Victoria Iuga, cea care avea să îi devină soţie. Informaţiile despre personalitatea lui Topîrceanu sunt întregite prin alte numeroase facsimile de versuri, o fotocopie a “Baladei chiriaşului grăbit”, sau documente privind viaţa poetului, relaţiile cu fratele vitreg, sculptorul Ion Mateescu, cu familia, cu editorii şi o parte din corespondenţa sa.

Bust-Topirceanu

Mobilierul de epocă alături de covoarele şi de ţesăturile purtând motive populare oferă privirii o adevărată scenă de culoare şi de specific tradiţional muscelean. Pe unul dintre pereţi se observă obiectele de vânătoare pe care poetul le mânuia cu iscusinţă, fiind un împătimit al vânătorii, dar şi tabloul soţiei sale.

În hol este expus ultimul portret al poetului, precum şi câteva volume de proză umoristică şi pesimistă, apărute în timpul vieţii: “Balade vesele şi triste”, “Parodii originale”, “Migdale amare”, “Scrisori fără adresă”, “Pirin-Planina”. Aici poate fi văzut şi manuscrisul romanului neterminat – “Minunile Sfântului Sisoe” – cartea ce i-a fost mai aproape de suflet.

La intrarea în micul parc din curtea Casei memoriale, printre pomi, se găseşte bustul poetului George Topîrceanu, operă în bronz a sculptorului Marius Butoniu, realizată în 1973. Pe soclu sunt aşternute ultimele versuri din “Balada morţii”. (Text: Agerpres, Foto: campulung-muscel.ro,Video: romaniacultural/Youtube.com)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *