ARAD: Parcul Natural Lunca Mureşului

Lunca-muresului

Parcul Natural Lunca Mureşului, situat în valea Mureşului inferior, între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale acestuia, este un paradis al biodiversităţii într-o zonă relativ restrânsă.

Numărul imens de specii protejate de plante, precum şi cele peste 200 de specii de păsări care aleg parcul pentru cuibărit, cresc valoarea ştiinţifică a zonei, în prezent protejată prin numeroase tratate interne şi internaţionale.

În interiorul Parcului Natural Lunca Mureşului, având o suprafaţă de 17.455,2 hectare, care se întinde pe teritoriul judeţelor Arad şi Timiş, latura sa de est aflându-se la doar 4 kilometri de centrul municipiului Arad, râul străbate o lungime de 88 kilometri, având o lăţime medie de 120 metri, iar ultima porţiune, de la Nădlac la Cenad, reprezintă graniţa între România şi Ungaria.

Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, unic în ţară prin frumuseţea sa naturală, important loc de cuibărire şi pasaj pentru un număr de peste 200 de specii de păsări, multe dintre acestea aflate sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional.
Lunca-muresului1

Conform lui Paul Hac, directorul Administraţiei parcului, iniţial suprafaţa rezervaţiei naturale Lunca Mureşului a avut mai puţin de 100 de hectare, fiind situată în zona Prundul Mare, zonă declarată arie protejată în anul 1970, când, în urma unor studii efectuate de un grup de experţi, s-a ajuns la concluzia că populaţia de stârci cenuşii din zonă trebuie ocrotită. În 1988, zona de rezervaţie a fost mărită la 12.000 de hectare şi, datorită diversităţii speciilor de păsări şi importanţei unora dintre acestea pe plan internaţional, a fost desemnată, de către Bird Life International, drept Arie de Importanţă Avifaunistică.

Sub forma în care este cunoscut astăzi, Parcul Natural Lunca Mureşului (PNLM) există din anul 2005, când a fost declarat de către autorităţi arie protejată pentru întreaga suprafaţă de aproape 17.500 de hectare, fiind una dintre cele patru zone din România incluse pe Lista RAMSAR a Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, atrăgând în prezent turişti de pe întregul continent.

Potrivit lui Paul Hac, administrarea PNLM se concentrează mai degrabă pe conservare şi protejare decât pe dezvoltare, considerând că tocmai aria restrânsă a parcului este în parte responsabilă pentru bogăţia biodiversităţii de aici.

Flora din rezervaţie este una foarte diversă, aici existând peste 1.000 de specii şi subspecii de lemnoase şi ierboase, dintre care un număr mare de plante cuprinse în Lista Roşie a Speciilor Vulnerabile şi Rare din România.

Lunca-muresului2

Fauna ariei protejate este bogată şi diversă, ca o consecinţă a varietăţii ecosistemelor acvatice şi terestre, ce asigură condiţii bune de viaţă pentru multe specii de animale de interes cinegetic şi ştiinţific. Ea numără peste zece mii de specii, vertebrate şi nevertebrate, din care câteva mii fac parte din cea de a doua categorie. În cadrul vertebratelor, păsările sunt reprezentate cu peste 200 de specii, peştii cu 50, mamiferele cu 40, iar amfibienii cu 8-10 specii.

Ornitofauna parcului este caracterizată printr-o multitudine de specii. Dintre speciile comune întâlnite aici pot fi amintite: cormoranul mare, stârcul de noapte, egreta mică, stârcul cenuşiu, raţa mare, pescăruşul râzător, lişiţa, prundăraşul sau prigoria. Dar sunt şi specii mai rar întâlnite, unele doar în perioada pasajului, dintre care pot fi amintite: codalbul, călifarul alb, corcodelul pitic, cârsteiul de baltă, stârcul roşu, becaţina mare, fluierarul de munte, lăstunul de mal, acvila ţipătoare mică, şoimul dunărean, barza neagră sau stârcul roşu.

Printre diferitele specii de mamifere care trăiesc în Parc sunt cerbul, mistreţul, vidra, vulpea, vidra, lutria, broaca ţestoasă de apă, tritonul cu creastă sau numeroasa populaţie de popândăi.

Turiştii pot admira atât mamiferele, cât şi păsările din observatoare special construite.

În acelaşi timp însă, în apele curgătoare şi stătătoare din rezervaţie, trăiesc peste 50 de specii de peşte, făcând din această zonă una dintre cele mai bogate zone de pe segmentul unui râu din România.

“Pentru turiştii care doresc să petreacă o vacanţă înconjuraţi de multă linişte, într-un loc în care natura este încă stăpână, Parcul National Lunca Mureşului dispune de 40 de locuri de cazare în cadrul Centrului de Vizitare Ceala, Punctul de informare Pecica şi al Punctul de Informare Cenad, judeţul Timiş, iar cei care nu pot renunţa la confort se pot caza într-unul din hotelurile din municipiul Arad”, a precizat Paul Hac.

Conform acestuia, cei mai mulţi turişti, care doresc să admire frumuseţea deosebită a naturii, se plimbă pe jos prin zona ariei protejate, la pas cu aparatele de fotografiat după gât. O altă variantă pentru cei care doresc să rămână pe uscat îl constituie excursiile pe biciclete, iubitorii cicloturismului putându-se bucura aici de un traseu de 12,7 kilometri ce urmează cursul Mureşului, traseu marcat pe care, din loc în loc, se găsesc montate panouri informative despre obiectivele turistice din zonă.

Manastirea Hodos Bodrog

Mănăstirea Hodoş – Bodrog

Însă modul ideal de a petrece timpul în rezervaţie este cu barca pe apele râului, administraţia parcului oferind spre închiriere, doritorilor, diverse tipuri de ambarcaţiuni, de la canoe sau caiac, la barcă cu motor, la diverse preţuri în funcţie de pachetul turistic ales.

De menţionat că Parcul Natural Lunca Mureşului cuprinde o zonă sălbatică, numită Balta Bezdin, unde, din mai până în septembrie, luciul apei este acoperit de nuferi albi.

Nu în ultimul rând trebuie amintit şi faptul că în interiorul Parcului Natural Lunca Mureşului există două mănăstiri foarte vechi. Prima dintre ele ca vechime, cu o primă atestare documentară din anul 1177, este Mănăstirea Hodoş – Bodrog, aparţinând Bisericii Ordodoxe Române, cea mai veche aşezare monastică de pe teritoriul României, aflată la circa 10 kilometri depărtare de municipiul Arad.

Cea de a doua, situată la aproximativ 20 kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, este Mănăstirea Bezdin, una dintre puţinele mănăstiri ortodoxe sârbe din România, atestată documentar din anul 1539. (Text: Agerpres, Foto: romaniaturistica.ro, imm-arad.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *