ARAD: Mănăstirea Hodoş-Bodrog

Manastirea-Hodos-Bodrog1

Pe malul stâng al Mureşului, la circa 15 kilometri de oraşul Arad, se află mănăstirea Hodoş-Bodrog, unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din ţară şi cel mai vechi din eparhia arădeană.

Mănăstirea, care a împlinit mai bine de opt secole de la prima atestare documentară şi a avut o viaţă monahală neîntreruptă, este, alături de grupurile de biserici vechi din Ţara Haţegului şi Ţara Zărandului, unul din puţinele monumente medievale vechi care s-au păstrat pe valea Mureşului inferior, fiind însă cel mai important dintre acestea.

Valoros monument de arhitectură bisericească, mănăstirea păstrează elemente de arhitectură din secolul al XIV-lea, pictură murală de la începutul secolului al XVII-lea, numeroase manuscrise slavo-române din secolele XV-XVII şi vechi odoare bisericeşti din aceeaşi epocă îndepărtată.

Legenda spune că mănăstirea ar fost ctitoriă de către credincioşii din împrejurimi, pe locul în care odinioară păştea o cireadă de vite şi unde, într-o bună zi, un taur a scos din pământ, cu cornul, o icoană aurită şi strălucitoare a Maicii Domnului.

În semn de cinstire, pe locul în care ar fi fost găsită icoana s-a ridicat altarul mănăstirii, iar pentru a întări tradiţia în mănăstire se păstrează capul pietrificat al taurului şi icoana despre care se spune că este făcătoare de minuni. Icoana care este pictată pe lemn este însă de dată mai recentă, probabil din secolul al XVI-lea, şi o înfăţişează pe Maica Domnului cu pruncul în braţe, amândoi purtând coroană pe cap.

Manastirea-Hodos-Bodrog2

Prima atestare documentară despre existenţa mănăstirii datează din anul 1177, dar istorici locali de la începutul secolului al XIX-lea au afirmat că aceasta era locuită de călugări de rit răsăritean pe vremea voievodatelor dinaintea cuceririi maghiare.

Alte atestări avem în diferite documente din anii 1213, 1233, 1278, cu unele derivaţii ale denumirii de Hodoş. În anul 1293 este menţionată sub numele “Hudus-monostura”, iar în secolele următoare se generalizează termenul de “Hodoş”, în secolul al XV-lea apărând şi toponimul Bodrog, din ce în ce mai răspândit după dispariţia satului Hodoş în secolul al XVIII-lea, iar din anul 1784 apar amândouă împreună: Hodoş-Bodrog.

Actuala biserică mănăstirească, construită în stil bizantin triconc din piatră şi cărămidă romană, datează din a doua jumătate a secolului XIV, forma ei arhitecturală indicând, după cum remarca Nicolae Iorga, o mare asemănare cu cele de la Vodiţa sau Tismana, Cotmeana sau Cozia, în Manastirea-Hodos-Bodrog5contextul legăturilor existente la acea vreme între Ţara Românească şi ortodocşii din regatul maghiar. Aceasta a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări, mai ales în secolul al XVIII-lea, când vechea structură bizantină a fost completată cu elemente baroce, dar a păstrat, în cea mai mare parte, structura iniţială.

Edificiul a fost construit din piatră cioplită şi cărămidă, la fel ca bisericile muntene, şi mult mai târziu, probabil în timpul restaurării din secolul al XVIII-lea, o parte a pereţilor a fost tencuită. În zidurile bisericii şi într-un paviment exterior au fost identificate şi câteva cărămizi romane, provenite, probabil, dintr-o aşezare romană ale cărei urme au fost descoperite în apropiere de Bodrogu Nou.

În interior este împodobită cu pictura “a fresco” din anul 1658, de către pictorul Nicodim Diaconul. Între anii 1938 – 1940, cunoscutul pictor bisericesc Atanasie Demian a curăţat vechea pictură murală care datează de la începutul secolului al XVII-lea şi a zugrăvit, în stilul vechilor picturi, bolta şi pereţii pronaosului, care se deteriorase cu desăvârşire de-a lungul secolelor. Sunt remarcabile picturile care înfăţişează praznicele mari, ciclul patimilor şi o parte din minuni, precum şi câteva teme din Vechiul Testament, într-o concepţie iconografică de tradiţie bizantină. O nouă restaurare a picturii s-a realizat între anii 2009-2010 de către restauratorii Adriana Scarlatescu si Marius Oprea.

Totodată, în atelierul de sculptură al mănăstirii a fost sculptat în anul 1940 mobilierul şi actualul iconostas al bisericii mănăstireşti de către stareţul Ieronim Balintoni.

În exterior biserica este tencuită pe trei laturi, peretele de nord păstrându-se netencuit. Este decorată cu nişe exterioare, unele din ele fiind pictate ‘a fresco’ de pictorul E. Profeta, în anul 1968.

Manastirea-Hodos-Bodrog3

La sfârşitul secolului al XIX-lea, încă mai era vizibilă pe peretele de nord inscripţia “Hodoş – egumen Mihail 1523”, iar pe peretele de miazăzi, într-o firidă, este menţionat anul unei restaurări – 1776. Actualul ancadrament al uşilor este făcut în 1766 (an gravat deasupra uşilor. n.red.), iar pe două pietre din exteriorul absidei drepte stau scrise următoarele inscripţii: “1742 Nicolae Ioanovici am scris aicia” şi “Ioan Dragoevici pravoslavnic român”. Din 1790 până în 1976 biserica a avut şi un pridvor închis, refăcut în anul 2000.

De-a lungul timpului au existat o serie de personalităţi care şi-au adus aportul la dăinuirea acestui monument: Sava Brancovici – 1607; Sofronie, episcop la Lipova şi Gyula – 1651; Isaia Diacovici – 1690; Eugeniu de Savoya, care a acordat protecţie mănăstirii în anul 1716; călugărul protopsalt Naum Râmniceanu – 1788; Nicolae Iorga – 1906 şi mulţi alţii.

Dintre clădirile vechi se mai păstrează turnul clopotniţă, clădirea stareţiei şi o parte din zidul de incintă, pe latura de nord.

În secolul al XVIII-lea, aici îşi făceau ucenicia tinerii care doreau să ajungă preoţi, dintre aceştia remarcându-se magistrul Timotei de Hodoş – 1714, precum şi arhimandriţii Gheorghe şi Vicenţiu. Tot aici, copiii ţăranilor din satele vecine au învăţat scrisul şi cititul.

Manastirea-Hodos-Bodrog4

Mănăstirea care a dăinuit şi în timpul ocupaţiei turceşti, a fost restaurată la începutul secolului al XVII-lea, ea jucând un rol din ce în ce mai însemnat în viaţa religioasă din partea de vest a ţării. O nouă restaurare importantă a mănăstirii s-a făcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în timpul episcopului Sinesie Jivanovici, mănăstirea ajungând un important loc de pelerinaj şi pentru călugări din Principatul Transilvaniei, ba chiar din Rusia sau Grecia.

După cum relatează arhimandritul Nestor Iovan, stareţul mănăstirii, în urmă cu un veac, la praznicul Adormirii Maicii Domnului, sărbătorea de hram a mănăstirii, încă veneau aici mii de pelerini din numeroase localităţi, unele chiar foarte îndepărtate. La sfârşitul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost condusă, mai bine de zece ani, de însuşi episcopul Ioan Meţianu, iar succesorul său, Augustin Hamsea, a făcut ample reparaţii ale edificiilor monahale.

Printre monahii mănăstirii s-au numărat câteva din cele mai proeminente personalităţi ale bisericii ortodoxe, printre care Miron Cristea, primul patriarh al României, sau Roman Ciorogariu, promovat episcop imediat după Unire. Mănăstirea s-a bucurat de îngrijire deosebită şi în perioada în care în fruntea eparhiei arădene s-a aflat episcopul Nicolae Corneanu, devenit ulterior mitropolit al Banatului, sau episcopul Teoctist, care avea să ajungă mitropolit al Moldovei, iar mai apoi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Manastirea-Hodos-Bodrog6

Mănăstirea Hodoş-Bodrog deţine şi un vechi tezaur de artă cu obiecte din diferite epoci: argintărie, icoane vechi, o colecţie importantă de manuscrise slavo-române cu ilustraţii remarcabile din punct de vedere artistic şi câteva vechi obiecte de orfevrărie din secolul al XVI-lea.

Mănăstirea are şi o valoroasă bibliotecă de carte veche bisericească, în care se mai păstrează cărţi şi manuscrise pe care aceasta le deţinea încă din secolul al XVI-lea, precum şi o bogată arhivă constituită încă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu documente scrise în latină, germană, sârbă, maghiară şi română, de o mare importanţă documentară.

În ultimii ani s-au făcut reparaţii la întregul complex mănăstiresc, s-a creat o nouă incintă, un turn clopotniţă şi poarta de intrare. (Text: Agerpres, Foto: manastireabodrog.ro, crestinortodox.ro, Video: SkyTrip Timisoara/ youtube.com))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *