Mp3

Alegeri locale 2016 – cadrul legal

vot-ww

În 2016, scrutinul local din 5 iunie se desfăşoară după o nouă lege, adoptată în mai 2015, care aduce modificări importante în privinţa alegerii autorităţilor locale faţă de scrutinul local din 2012. Cetăţenii români cu drept de vot vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege primarii, consilierii locali şi consilierii judeţeni, alegerile desfăşurându-se într-un singur tur.

Astfel, alegerile locale din 2016 se desfăşoară potrivit unei noi legi a alegerilor locale, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, promulgată la 18 mai 2015. O altă lege aplicabilă la scrutinul local din 2016 este noua lege a partidelor politice, Legea nr. 114/2015 privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, în vigoare, la rândul său, din 23 mai 2015.

Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale modifică modul de alegere a preşedinţilor consiliilor judeţene, astfel încât se revine la alegerea lor indirectă, aceştia urmând să fie aleşi aleşi, prin votul secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă, din rândul acestora, şi nu direct, cum s-a întâmplat la alegerile din 2008 şi 2012. Tot prin vot indirect se aleg şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene şi viceprimarii.

S-a menţinut prevederea potrivit căreia primarii se aleg prin scrutin uninominal, într-un singur tur, introdusă, în premieră după 1989, la alegerile locale din 2012. Alegerea într-un singur tur presupune că obţine mandatul de primar acel candidat care întruneşe în primul tur o majoritate simplă, adică cele mai multe voturi dintre toţi competitorii electorali. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.

Până în 2012, primarii erau aleşi direct, pe sistem uninominal în două tururi. Astfel, aceştia erau declaraţi aleşi în urma primului tur de scrutin, doar dacă întruneau majoritatea absolută a voturilor (50%+1 dintre cei înscrişi în cricumscripţia locală respectivă). Dacă niciunul dintre candidaţi nu obţinea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin, la care participau primii doi clasaţi. În urma celui de-al doilea tur de scrutin era declarat primar candidatul care obţinea cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

O altă modificare se referă la reducerea numărului de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor, de la 2% la 1%. Astfel, toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor din circumscripţia locală, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

În privinţa consilierilor locali şi a consilierilor judeţeni, aceştia se aleg, la fel ca şi până acum, în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale de către cetăţenii din circumscripţia locală în care aleşii locali urmează să îşi exercite mandatul.

Nici în privinţa pragului electoral nu au fost aduse modificări. Astfel, pragul electoral este de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 2%. Pentru alianţele cu cel puţin 3 membri, pragul electoral este de 8%.

În ceea ce priveşte noua lege a partidelor politice care se va aplica la alegerile din 2016, aceasta va influenţa competiţia electorală, în sensul în care vor avea posibilitatea să intre în cursa pentru locale mult mai multe partide politice decât în prezent. Noua lege prevede posibilitatea înfiinţării unui partid cu trei membri, astfel încât lista semnăturilor de susţinere va cuprinde cel puţin trei membri fondatori, faţă de prevederea anterioară potrivit căreia erau necesari 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe, aşa cum prevedea legea în vigoare).

Din mai 2015, de când a intrat în vigoare noua lege, în Registrul partidelor politice apar zeci de partide noi, multe dintre ele intrând şi în competiţia pentru alegerile locale din 2016. (Text: Agerpres, Foto: Liviu Chirica/Zoom Art)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *