Mp3

ALBA: Muzeul Naţional al Unirii

muzeul-alba3

Unul din cele mai importante obiective culturale şi turistice din judeţul Alba, Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, a cunoscut în ultimii ani un trend ascendent al numărului de vizitatori, ajungând de la 75.000 în 2012 la 91.000 anul trecut, aceştia fiind atraşi atât de valoarea exponatelor, cât şi de activităţile de reenactment (reconstituire a unei scene) derulate de către MNU, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Liviu Zgârciu.

Muzeul, prin semnificaţia sa istorică şi prin colecţiile pe care le deţine, este una dintre instituţiile de prim rang ale României. De exemplu, în patrimoniul muzeului se află zeci de bunuri cultural mobile, unele unicat, care sunt considerate, prin lege, de valoare excepţională pentru umanitate, fiind clasate de Ministerul Culturii ca tezaur.

Majoritatea vizitatorilor sunt, bineînţeles, din România, dar se înregistrează şi o creştere a numărului de turişti străini care trec pragul muzeului.

“Avem vizitatori străini în principal din Germania, Ungaria, Franţa, dar au început să apară şi grupuri din China şi Japonia, dar şi din Statele Unite ale Americii”, a declarat purtătorul de cuvânt al MNU Alba Iulia.

El a afirmat că în 2013 muzeul a înregistrat un număr record de vizitatori, respectiv 91.000 de vizitatori, o creştere spectaculoasă de 16.000 de persoane faţă de anul anterior, când au fost 75.000 de vizitatori. De exemplu, în 2007, numărul celor care au trecut pragul muzeului din Alba Iulia a fost de doar 57.000.

“Creşterea numărului vizitatorilor se datorează unor evenimente de acum celebre, brand al muzeului, dar şi «Nopţii Muzeelor», când au fost prezente şapte mii de persoane, şi săptămânii «Şcoala altfel», cu 11.000 de elevi. De asemenea, evenimentele din Cetatea Alba Carolina contribuie la creşterea numărului de vizitatori”, a precizat Liviu Zgârciu.

Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia are unele dintre cele mai autentice trupe de reenactment din ţară, de legionari romani, războinici daci şi diverse personaje istorice, înfiinţate în baza unor proiecte declarate câştigătoare de către Administraţia Fondului Cultural Naţional.

“Numărul crescut de vizitatori se datorează şi proiectelor inedite ale muzeului. De exemplu, «Noaptea Muzeelor» este concepută pe un proiect de reenactment, la care participă diverse «personaje istorice», Garda romană de la Apulum – Legio XIII Gemina şi Lupii Apoulon-ului, trupe care întruchipează legionari romani, respectiv războinici daci. La «Noaptea Muzeelor» din acest an, au fost peste opt mii de vizitatori”, a menţionat Zgârciu.

Înfiinţat în 1887 din iniţiativa Societăţii de Istorie, Arheologie şi Ştiinţe Naturale a comitatului Alba, muzeul se află în actualul sediu, clădirea Babilon, din 1967. Din 1901 până în 1920 a funcţionat într-o fostă grădiniţă, de unde, cu sprijinul societăţii ASTRA, a fost mutat în aripa nord-estică a complexului Catedralei Ortodoxe şi inaugurat, la 20 mai 1929, ca Muzeu al Unirii, cu ocazia împlinirii a zece ani de la Marea Unire.

Patrimoniul iniţial, constituit din donaţiile membrilor societăţii, în special ale unui pasionat colecţionar, avocatul Sigismund Reiner, era alcătuit din 622 piese arheologice, o mie de monede, o mie de volume de carte şi 125 de florini, bani lichizi.

Primul său custode şi apoi director a fost Adalbert Cserni, care a reuşit să îmbogăţească colecţia muzeului prin ample cercetări arheologice efectuate în diverse puncte ale oraşului.

O bună parte din obiectele muzeului au fost trimise în timpul Primului Război Mondial la Budapesta, de unde au fost readuse parţial la Alba Iulia în septembrie 1922. Pentru a preveni eventualele înstrăinări de obiecte, la 22 ianuarie 1919, primăria oraşului a dispus închiderea muzeului, el fiind redeschis la 8 august 1920, în baza unei decizii a Inspectoratului General al Muzeelor din Transilvania.

Treptat, colecţia a fost completată cu numeroase documente referitoare la Revoluţia de la 1848 din Transilvania şi la pregătirea şi înfăptuirea Unirii, transferate de la Muzeul Central al ASTREI din Sibiu şi de la Casa Memorială Avram Iancu. Nu au lipsit nici donaţiile particulare.

muzeul-alba

Au ajuns astfel în patrimoniul muzeului diverse obiecte personale şi scrisori autografe ale lui Avram Iancu, cele şase volume ale Documentelor Unirii, legate în piele în culorile tricolorului, manuscrisul original al cuvântării lui Vasile Goldiş, diverse drapele şi eşarfe tricolore purtate la 1 Decembrie 1918.

În 1938 începe o nouă etapă în evoluţia muzeului, atunci când Nicolae Iorga, care era preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice din România, îl numeşte director pe Ion Berciu, de numele căruia se leagă creşterea prestigiului instituţiei pe plan naţional, dar şi internaţional.

Totodată, muzeul va primi o nouă denumire – Muzeul Regional Alba Iulia.

O altă etapă însemnată în existenţa muzeului a început odată cu inaugurarea, la 28 noiembrie 1968, cu ocazia Semicentenarului Unirii, a complexului muzeal denumit Muzeul de Istorie Alba Iulia.

Aniversarea în 1975 a 375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române şi a două mii de ani de existenţă a oraşului Alba Iulia a constituit un bun prilej pentru reorganizarea expoziţiei de bază a muzeului. De asemenea, se revine la denumirea de Muzeul Unirii, a menţionat Liviu Zgârciu.

După 1989, s-a procedat din nou la o reorganizare şi reactualizare a expoziţiei de bază a muzeului.

În 1992, muzeul a intrat în subordinea directă a Ministerului Culturii, devenind Muzeul Naţional al Unirii. În ianuarie 2002, muzeul trece în subordinea Consiliului Judeţean Alba, păstrându-şi titulatura de muzeu naţional.

Colecţia actuală depăşeşte 200.000 de piese, din care printre cele mai valoroase achiziţionate după 1989 se numără o icoană pe lemn din secolele XVII-XVIII, atribuită zugravului Pârvu Mutu, arme, tezaure monetare romane şi medievale, cărţi vechi româneşti şi străine şi un iconostas datând din secolul al XVIII-lea, provenind din Biserica Ortodoxă din Tiur, replică în miniatură a iconostasului Catedralei din Blaj.

muzeul-unirii-alba2

Muzeul dispune de o colecţie de fotografii extrem de bogată, din care se remarcă cele realizate cu ocazia încoronării ca Regi ai României Mari ai suveranilor Ferdinand şi Maria la 15 octombrie 1922, precum şi cele făcute cu ocazia Serbărilor Unirii organizate în 1929 şi 1938.

Din colecţia de artă plastică se disting lucrările unor pictori ca Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Theodor Pallady, Sava Albescu, Schweitzer-Cumpăna, precum şi cele ale unor sculptori ca Ion Vlasiu, Ion Felea şi Oscar Han.

În domeniul artei decorative, deosebită este colecţia Szasz Pall, care cuprinde argintărie, porţelanuri, faianţă, sticlărie etc.

Colecţia numismatică cuprinde zeci de mii de piese, din care în jur de zece mii sunt monede antice, dar şi medalii, plachete şi bancnote. Multe piese valoroase se pare că au dispărut atunci când colecţia a fost transferată temporar la Budapesta.

Muzeul dispune de un bogat inventar arheologic, ce se întinde cronologic din preistorie până spre mijlocul evului mediu, în număr de zeci de mii de piese.

O piesă cu valoare de unicat pentru Transilvania este sceptrul zoomorf de piatră descoperit la Vinţu de Jos.

Cele mai vechi piese din aur aflate în patrimoniul muzeului sunt inelele de buclă descoperite la Ampoiţa, datate în prima jumătate a mileniului al III-lea în. Hr. Tot din perioada epocii bronzului datează şi un depozit de obiecte de aur şi bronz descoperite în trei vase de lui, în 1975, la Cugir.

Un vas de tip “kantharos“, vechi de peste 2.300 de ani, unicul de acest gen din România, reprezintă o altă piesă arheologică de mare valoare din colecţiile muzeului. Vasul a fost descoperit accidental în 1981 în localitatea Blandiana, într-un mormânt celtic. Torţile antropomorfe ale artefactului, reprezentând două personaje, unul masculin şi celălalt feminin, constituie o raritate a acestui tip de vas în arealul artei celtice din Europa Centrală şi Estică, fiind un unicat în spaţiul românesc.

muzeul-unirii-alba

Colecţia dacică dovedeşte măiestria artizanilor daci, un exemplu în acest sens fiind tezaurul de argint de la Lupu, datat secolul I î.Hr., descoperit întâmplător în 1978 cu ocazia săpării unei gropi în cimitirul satului, care cuprinde şapte falere ornamentate, două fibule cu noduri şi o cupă semisferică, împreună cu o cană de bronz în care fuseseră depozitate. Piesele reprezintă unele dintre cele mai atractive şi interesante dovezi materiale ale civilizaţiei dacice.

Specialiştii consideră că tezaurul de la Lupu a aparţinut unui nobil dac (tarabostes), obligat să-l ascundă în pământ poate chiar la invadarea Daciei, în secolul I d.Hr., de către legiunile romane conduse de Traian.

Un tezaur antic provenit din situl UNESCO de la Căpâlna, format dintr-un colier de aur cu 26 de pandantive rombice şi doi cercei de aur cu piatră semipreţioasă, sustras de braconieri arheologi şi recuperat din Germania în 2009, se află de asemenea în patrimoniul muzeului.

Nici colecţia romană nu este mai puţin importantă, distingându-se numeroase monumente funerare, altare, reliefuri. O piesă de excepţie este statueta de marmură a zeului Liber Pater, descoperită într-un sanctuar, la Partoş, în 1989.

Vizitatorii muzeului pot admira şi o bogată colecţie de bronzuri romane – ustensile medicale, fibule, echipament militar, statuetele unor divinităţi. Ceramica romană este de asemenea bine reprezentată – vase, opaiţe, statuete, tipare, antefixe, elemente de mozaic.

Nu lipsesc din vitrine nici diverse obiecte din os, corn şi fildeş – ace de păr, pandantive, jetoane, piese de echipament militar, din sticlă romană – recipiente cu funcţionalităţi diferite: flacoane pentru produse cosmetice, cupe, pahare, căni şi chiar câteva biberoane.

Importante sunt şi tezaurele monetare romane descoperite la Alba Iulia, Tibru, Geomal, Şpring şi Medveş.

Colecţia arheologică romană se impune, prin bogăţia şi varietatea pieselor sale, ca una din cele mai valoroase colecţii ale României.

După 1990, când au avut loc sute de cercetări de eliberare de sarcină istorică efectuate la solicitarea unor beneficiari, Alba Iulia fiind în antichitate, când se numea Apulum, cel mai important oraş din Dacia Romană, au fost descoperite piese extrem de valoroase, din care unele unicat. Acestea pot fi în prezent admirate de orice vizitator care trece pragul muzeului din Alba Iulia.

Astfel, în urmă cu doi ani, în spaţiul dintre Catedrala Reîntregirii şi Catedrala Romano-Catolică, în timpul lucrărilor de refacere a infrastructurii cetăţii Alba Carolina, a fost descoperită statueta zeiţei Nemesis.

Pe lângă statuetă, arheologii au descoperit şi un altar votiv şi un basorelief de marmură, monumente care confirmă faptul că în castrul de legiune Apulum a existat un templu, destul de rar întâlnit într-o asemenea locaţie. Întregul loc sacru, prin cele trei piese (statueta, basorelieful şi altarul votiv), datate la sfârşit de secol II-început de secol III, a reprezentat cea mai importantă descoperire făcută în ultimul deceniu în anticul oraş Apulum, piesa cea mai spectaculoasă fiind statueta.

Calităţile artistice ale piesei sunt deosebite. Pe lângă expresivitatea piesei şi elementele foarte exact redate ale anatomiei corpului şi ale îmbrăcăminţii, există şi atributele care însoţesc această zeitate – un grifon, animal fantastic cu corp de leu şi cap şi aripi de vultur, plasat în partea dreaptă a zeiţei, la piciorul drept al acesteia.

O altă calitate artistică a statuetei este dată şi de pictarea cu roşu a unor elemente de îmbrăcăminte (faldurile şi muchiile). De asemenea, coafura şi diadema de pe cap au urme de pictură cu roşu.

Templul zeiţei Nemesis a fost primul descoperit într-un castru de legiune pe teritoriul Daciei Romane, existând analogii cu templul în castrul de legiune de la Vindobona, în apropiere de Viena.

muzeul-alba2

De asemenea, vizitatorii muzeului pot admira una dintre capodoperele artei romane cunoscute până acum de pe întreg teritoriul provinciei Dacia, un artefact unic în lume, statueta lui Hercule, care dacă ar fi licitată pe piaţa internaţională, ar putea ajunge la un milion de euro.

Descoperită accidental în urmă cu doi ani, statueta lui Hercule este o piesă care face parte, susţin muzeografii, din tezaurul de antichităţi al României.

Cu o înălţime de 87 de centimetri, statueta este realizată din marmură de import, cel mai probabil din Asia Mică, şi datează din prima jumătate a Secolului al II-lea. Ea aparţine unui tip iconografic cunoscut sub numele de “Hercules Farnese”, o replică de epocă romană după statuia sculptorului grec Lisipp, din epoca clasică (sec. IV î.Hr.).

Artefactul, despre care specialiştii muzeului din Alba Iulia susţin că este unic în lume, îl reprezintă pe Hercule şi trei dintre muncile sale. Potrivit directorului general al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, “este o piesă unică în lume, deoarece sunt reprezentate în această statuie mai multe din muncile lui Hercule, respectiv cele cu numerele 1, 7 şi 11”. El a menţionat că mai sunt în lume statui ale lui Hercule, dar nu în această reprezentare.

Descoperirile provenind din necropola de la Apulum – podoabe, unelte şi arme, vase – dar şi o serie de piese din metal preţios – bijuterii din aur şi argint, unele dintre ele ilustrând certe tradiţii bizantine, îmbogăţesc colecţia medieval – timpurie.

Biblioteca documentară a muzeului dispune de o importantă colecţie de carte veche şi manuscrisă, cum ar fi Pravila de la Govora, din 1640, Evanghelia învăţătoare, Deal, 1644, Biblia, Bucureşti, 1688, Noul Testament, 1648, etc.

Printre bunurile de tezaur deţinute de MNU Alba Iulia se află şi cinci artefacte arheologice aparţinând eneoliticului, având o vechime de peste 6.500 de ani, mai multe diplome privilegiale şi de înnobilare, unicate din secolele XVI-XVIII, având semnăturile autografe ale unor voievozi şi principi transilvăneni, precum Sigismund Bathory, Gabriel Bathory sau Gheorghe Racóczi I.(Text: Agerpres, Foto:muzeuluniriialba.wordpress.com,http://ghidulmuzeelor.cimec.ro  , Video: Alba24/youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *