ALBA: Municipiul Sebeş

sebes2

Municipiul Sebeş este situat în partea central-sudică a judeţului Alba, între Podişul Secaşelor şi dealurile piemontane ale Sebeşului, zonă în care se desfăşoară o luncă largă terasată. Se află la o altitudine de 240 m şi la 15 km de Alba Iulia, reşedinţa de judeţ, fiind un nod rutier important, situat la intersecţia drumurilor între Sibiu – Cluj-Napoca şi Sibiu – Arad.

Descoperirile arheologice atestă existenţa, pe acest teritoriu, a unei vechi vetre de locuire, fiind prezente vestigii materiale din Neoliticul târziu, din Epoca bronzului şi din secolele IX-X. Localitatea a început să se dezvolte din secolul al XII-lea, oraşul fiind întemeiat de coloniştii saşi veniţi din zona Rinului şi a Moselei, până în anul 1876 fiind sediul scaunului săsesc, perioadă în care era unul dintre cele şapte burguri ale ţării.

Sebeşul a fost menţionat documentar, pentru prima dată, în 1245, cu numele de Mallenbak, apoi, din anul 1301, cu numele de Sebus. A devenit oraş în 1341, iar în 1376 avea o intensă activitate meşteşugărească şi comercială, negustorii de aici având relaţii comerciale cu cei din Ţara Românească.

În anul 1387, localitatea a primit dreptul de a construi ziduri de apărare de jur împrejur, ca urmare a pericolului turcesc, fiind primul oraş din Transilvania care a beneficiat de o fortificaţie. Cu toate acestea, a fost cucerit şi devastat de turci în 1438. În 1556 şi 1600, la Sebeş s-a întrunit Dieta Transilvaniei, în casa Zapolya, care este, în prezent, sediul Muzeului Municipal “Ioan Raica” Sebeş.

Municipiul Sebeş a fost un centru cultural important, dar şi industrial, bazat pe prelucrarea lemnului, a pielăriei şi pe industria textilă. În secolul al XV-lea a luat fiinţă aici un gimnaziu, iar în secolele XVI-XVII a funcţionat o tipografie. Aici a fost tipărită, în 1581, “Carte ce se cheamă evanghelie cu învăţătură”, în limba slavonă, ultima şi cea mai de seamă carte a diaconului Coresi şi care reprezintă un monument de cultură şi artă tipografică. În secolul al XVIII-lea, a fost sediul Dietei şi al principilor Transilvaniei.
Municipiul Sebeş este, în prezent, un centru economic important, aici fiind reprezentată o gamă variată de producţie industrială, incluzând industria pielăriei şi a ciorapilor, cu tradiţie pe plan local, industria mobilei, exploatărilor forestiere etc.

Printre principalele puncte de interes din Sebeş se numără: ruinele cetăţii Sebeş (sfârşitul secolului al XIV-lea), străjuite de mai multe turnuri de apărare; biserica evanghelică (sec. XII), construită ca o bazilică romanică şi transformată ulterior, în secolul al XIV-lea; biserica romano-catolică “Sfântul Bartolomeu”, care datează din secolele XIV-XV, bisericile ortodoxe cu hramurile “Adormirea Maicii Domnului” (1778) şi “Învierea Domnului” (1819), casa Zapolya, în care a locuit Ioan Zapolya, datând din secolul al XV-lea şi casele “Roth” (secolul al XVI-lea), “Hettz-Konrad” (secolele XVI-XIX), “Mauksch” (secolele XVI-XIX) şi “Schneider’ (secolele XVII-XIX).

La 3 km de oraş se află Râpa Roşie, rezervaţie geologică şi geomorfologică care se prezintă sub forma unui perete înalt de 125 m şi lung de aproximativ 800 m, pe care se evidenţiază alternanţe de roci, care, sub influenţa apelor scurse în şiroaie, au căpătat forme piramidale de culoare roşie. Râpa Roşie a fost declarată monument al naturii în 1969.

Istoria Sebeşului a fost marcată de personalităţi de seamă, precum Lucian Blaga, scriitor, filosof, poet şi dramaturg, născut la Lancrăm – Sebeş, Carl Filtsch, muzician, Dorin Pavel, inginer român cunoscut pentru lucrarea de la Porţile de Fier şi Augustin Bena, compozitor de muzică simfonică etc.

Oraşul Sebeş a fost declarat municipiu la 13 noiembrie 2000 şi are în componenţă localităţile Sebeş, Lancrăm, Petreşti şi Răhău. Conform Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011, Sebeşul număra 27.019 locuitori. (Text: Agerpres, Foto:  sebesanul.ro)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *