ALBA: Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia

"Catedrala Reîntregirii Neamului și a Încoronării" Alba-Iuli

Un simbol al municipiului Alba Iulia, dar mai ales al unităţii naţionale, Catedrala Reîntregirii Neamului, în care, la 15 octombrie 1922, au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari Regele Ferdinand şi Regina Maria, reprezintă o destinaţie obligatorie pentru orice vizitator care ajunge în Oraşul Marii Uniri.

Edificiul monumental al catedralei, simbol al unităţii neamului, care domină oraşul prin înălţimea turlelor sale, de aproape 60 de metri, este amplasat pe latura de apus a Cetăţii, având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, locul în care, în urmă cu 96 de ani, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Ţara-Mamă.

Construită între 1921-1922, catedrala a fost ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcaşul de cult. De altfel, în urmă cu câţiva ani, în faţa ansamblului lăcaşului de cult au fost amplasate două busturi de marmură ale ctitorilor Catedralei Reîntregirii Neamului, primii suverani ai României Mari, Ferdinand şi Maria.

Planurile de construcţie ale ansamblului catedralei de la Alba Iulia au fost concepute de arhitectul Victor Ghe. Ştefănescu şi au fost executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia. Catedrala nu reprezintă un stil specific al unei epoci istorici anume, ci sinteza mai multor elemente arhitectonice şi decorative tradiţionale româneşti. Este inspirată din vechea arhitectură medievală românească şi în special de cea brâncovenească, potrivit reprezentanţilor Arhiepisopiei Ortodoxe de Alba Iulia.

Catedrala Reîntregirii Neamului-Alba3Catedrala este înconjurată de o incintă dreptunghiulară, cu două pavilioane mari în partea de est şi două pavilioane în partea de vest, legate între ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane şi arcade duble, decorate cu frize şi ancadramente florale şi geometrice. Decoraţia exterioară a catedralei prezintă un brâu în torsadă şi un registru de ocniţe. Sub streaşină se remarcă un brâu cu motive florale. Aceleaşi motive încadrează şi ferestrele.

În pridvor, în nişele laterale, sunt expuse plăci de marmură, cu inscripţii care amintesc de marile evenimente naţionale, culturale şi bisericeşti legate de Alba Iulia.

Pe prima scrie că “aici, pe pământul trecătoarei glorii a lui Mihai Viteazul, domn peste Ardeal, s-a împlinit, după trei secole, menirea de a fi împreună a poporului român”.

Din cea de-a doua placă, aflăm că “aici, în Bălgradul Transilvaniei, cu trei veacuri în urmă, mitropolitul Simeon Ştefan a tipărit Noul Testament, tălmăcit de ieromonahul Silvestru, venit de dincolo de munţi”. Pe a treia placă este inscripţionat că “aici, pe pământul stropit cu sângele martirilor suferinţei româneşti, rupţi pe roată pentru dreptate, a răsădit, după un secol şi jumătate, soarele unităţii naţionale”. Deasupra plăcilor se găsesc patru icoane în mozaic, semnate de pictorul Ion Norocea.

Planul bisericii este de tip bizantin în formă de cruce greacă înscrisă, prezentând analogii cu vechea biserică a lui Mihai Viteazul din 1597 şi, de asemenea, cu biserica Curţii Domneşti din Târgovişte. În naos, patru stâlpi octogonali placaţi cu marmură de Moneasa susţin, prin pandantivi, cupola centrală, iar în exterior se înalţă cele trei turle.

Decoraţia interioară cuprinde lucrări de artă plastică deosebit de artistic lucrate, mai ales în partea superioară. Pictura murală în frescă, în stil neobizantin, este opera lui Costin Petrescu, autorul picturii de la Ateneul Român, şi a ucenicilor săi.

În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator şi pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului şi alte scene biblice. De o parte şi de alta a iconostasului, sunt aşezate icoanele sfinţilor ierarhi mitropoliţii Sava Brancovici şi Ilie Iorest, cuvioşilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra uşii veşmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu.

Catedrala Reîntregirii Neamului-Alba2

În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul şi a doamnei Stanca.

Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiţionale cu scene biblice şi icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.

Pictura murală executată în frescă este opera pictorului Costin Petrescu şi a ucenicilor săi.

Reşedinţa arhiepiscopului de Alba Iulia se află în pavilionul din partea de sud-est, alături de salonul de recepţie şi sala de şedinţe, în pavilionul nord-estic, la parter şi etaj aflându-se birourile arhiepiscopiei, muzeul şi biblioteca. Cele două pavilioane mici servesc de locuinţă personalului administrativ.

În urmă cu câţiva ani, complexul arhiepiscopal din Alba Iulia a fost supus unor ample lucrări de renovare, fiind executate lucrări atât la Palatul Arhiepiscopal, cât şi la Catedrală. Ca atare, Patriarhul Daniel şi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au oficiat, după finalizarea acestor lucrări, o slujbă de resfinţire a Catedralei Reîntregirii.

Tot atunci, vechile clopote turnate din bronz de tun din primul război mondial, în greutate de la 400 de kilograme până la o tonă şi jumătate, au fost demontate, fiind expuse în cadrul muzeului Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, şi înlocuite cu altele lucrate în Austria.

Noile clopote, din care cel mai mare este o donaţie a unei familii din Târgu Mureş, au fost executate la un atelier specializat din Innsbruck, Austria.

Începând cu 1922, la Alba Iulia a fost sediul Episcopiei Militare Române, desfiinţată în 1948.

După 275 de ani de la desfiinţarea Mitropoliei Transilvaniei, cu prilejul aniversării a două mii de ani de atestare documentară a municipiului Alba Iulia şi a 375 de ani de la Unirea celor trei ţări româneşti de către Mihai Viteazul, la 16 octombrie 1975 a fost reînfiinţată Episcopia de Alba Iulia, ridicată în 1998 la rangul de arhiepiscopie.

Un an mai târziu, în 1976, episcopul Emilian a adresat autorităţilor o scrisoare prin care îşi exprima intenţia de a organiza – treptat, la Alba Iulia – o bibliotecă de carte veche românească şi o reprezentativă colecţie muzeală. La operaţiunea de colectare a obiectelor din interiorul Episcopiei au participat şi specialişti de la muzeul din Alba Iulia şi de la Oficiul de Patrimoniu Cultural al judeţului Alba.

În 2008 a fost înfiinţat Muzeul de Artă Sacră Reîntregirea, în vederea prezentării şi valorificării colecţiei de patrimoniu a Arhiepiscopiei de Alba Iulia.

În 2014, odată cu iniţierea unui proiect de creare a unui nou muzeu de icoană şi de carte veche, în colaborare cu Consiliul Judeţean, s-a constatat că această colecţie deţine 553 de icoane pe lemn, 361 de icoane pe sticlă, două icoane pe hârtie – xilografuri, 11 icoane pe tablă, 32 de cruci, şapte bucăţi de frescă, 25 de piese textile – antimise şi prapori, 27 de alte obiecte de cult şi 2.534 de cărţi vechi româneşti. Acestea provin din parohiile aflate în jurisdicţia Arhiepiscopiei de Alba Iulia, din judeţele Alba şi Mureş, a declarat muzeograful Bogdan Urdaş.

În prezent, în muzeu sunt expuse 30 de icoane pe sticlă, realizate de pictori din centrele iconografice de la Maierii Bălgradului, Laz, Lancrăm, Nicula şi Şcheii Braşovului, şi 20 de icoane pe lemn, realizate de Iacob Zugraful şi Simeon Silaghi.

Cea mai veche icoană pe lemn din colecţia muzeului Reîntregirea, reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul, este databilă secolul al XVI-lea, fiind pictată într-un atelier transilvănean şi a aparţinut Parohiei Ţălna.

Ca şi carte, cea mai mare vechime o au patru file dintr-un exemplar al Tetraevanghelierului slavo-român tipărit de Filip Moldoveanu la Sibiu, între 1551-1553. Muzeul de artă sacră are şi o pagină de Facebook.

Catedrala Reîntregirii Neamului este cunoscută şi sub denumirile de Catedrala Încoronării şi Catedrala Arhiepiscopală. (Text: Agerpres, Foto:  flickr.com, ro.wikipedia.org, crestinortodox.ro, Video: youtube.com)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *