70 de ani de la naşterea lui Bob Marley

Bob-Marley

Bob Marley (Robert Nesta Marley) s-a născut la 6 februarie 1945, în Nine Miles (Rhoden Hall, Saint Ann), o mică localitate în nordul insulei Jamaica, din Marea Caraibe.

La sfârşitul anilor ’50, Bob s-a mutat cu mama sa la Kingston. Împreună cu un prieten pe nume Neville O’Riley Livingston (Bunny), Bob a început să compună şi să cânte. Atât Bob cât şi Bunny au primit ajutor în muzică de la Joe Higgs, un cântăreţ care-şi câştigase deja o faimă în Jamaica, dar ca să-şi asigure existenţa, dădea şi ore de muzică începătorilor. Într-una dintre aceste ore, Bob şi Bunny au cunoscut un alt tânăr muzician, Winston Hubert McIntosh (Peter Tosh).

În 1962, Bob Marley a participat la o audiţie pentru producătorul muzical Leslie Kong. Acesta, impresionat, i-a invitat în studio să înregistreze câteva melodii. Anul următor, Bob şi-a dat seama că pentru a-şi îndeplini visul era nevoie să-şi facă o formaţie.

Le-a împărtăşit ideea lui Bunny şi Peter şi toţi trei au format Wailing Wailers. Noua formaţie a câştigat simpatia percuţionistului rastafari Alvin Patterson, care i-a prezentat producătorului Clement Dodd.

La mijlocul anului 1963, Dodd a văzut formaţia Wailing Wailers şi s-a hotărât să promoveze grupul. Au lansat primul lor single, “Summer Down”, la casa de discuri Coxsone, la sfârşitul lui 1963. Formaţia originală era compusă din Bob, Bunny, Peter, Junior Braithwaite şi doi corişti, Beverly Kelso şi Cherry Smith.

Apropierea lui Bob de credinţa rastafari a început să se reflecte şi în muzica sa. Bob a fost atât de prins de această nouă ideologie încât i-a chemat pe Peter şi Bunny pentru a forma un nou grup – The Wailers.

The Wailers au cunoscut un om care le-a revoluţionat munca, Lee Perry. Asocierea dintre Perry şi grupul The Wailers va aduce succesul cu melodii ca “Soul Rebel”, “Duppy Conqueror”, “400 Years” şi “Small Axe”, melodii clasice ale viitorului curent reggae. În 1970, doi dintre cei mai mari muzicieni de pe insulă s-au alipit la grup. Este vorba de Aston “Family Man” Barrett şi fratele său, Carlton (bas şi baterie).

În primăvara lui 1972, The Wailers au aterizat în Anglia pentru a promova discul “Reggae on Broadway”. Bob a vizitat studiourile Island Records, unde l-a întâlnit pe Chris Blackwell care le-a oferit 4 milioane pentru a înregistra un album. Island a promovat un turneu al grupului prin Anglia şi SUA, ceea ce era altă noutate pentru o formaţie reggae. The Wailers au cântat în Londra în aprilie 1973 şi trei luni mai târziu grupul s-a reîntors în Jamaica.

În 1973 grupul a lansat cel de-al doilea album cu Island Records, “Burnin'”, ce includea noile versiuni ale unor cântece mai importante ca: “Duppy Conqueror”, “Small Axe” şi “Put It On”, alături de “Get Up, Stand Up” şi “I Shot The Sheriff”. Ultima piesă a fost cea care l-a consacrat definitiv pe Bob Marley, ajungând, alături de Eric Clapton, să ocupe primul loc la single-urile cel mai bine vândute în SUA.

Un an mai târziu, Bob Marley a petrecut majoritatea timpului în studio, lucrând pentru “Natty Dread”, un album ce includea melodii ca “Talkin’ Blues”, “No Woman No Cry”, “So Jah Seh”, “Revolution”, “Them Belly Full (But We Hungry)” sau “Rebel Music (3 o’clock Roadblock)”. Anul următor, Bunny şi Peter părăsesc definitiv grupul, pentru a se dedica unor cariere solistice, ceea ce a făcut ca trupa să fie cunoscută ca Bob Marley & The Wailers. “Natty Dread” a fost lansat în februarie 1975.

“Rastaman Vibrations”, următorul album, a fost lansat în 1976. Albumul conţinea melodii ca:”Crazy Baldhead”, “Johnny Was”, “Who The Cap Fit” şi “War”.

Bob Marley a hotărât să dea un concert gratuit în Parcul Eroilor Naţiunii din Kingston, pe 5 decembrie 1976, cu intenţia explicită să promoveze pacea. În ziua de 3 decembrie, Bob, soţia sa Rita, Lewis Griffith şi managerul Don Taylor au fost răniţi într-un atentat cu armă. Din fericire, recuperarea a fost completă.

Două zile după atentat, Bob şi-a improvizat o platformă pe care a cântat. Când a fost întrebat pentru ce, el a răspuns: “Oamenii care trăiesc şi încearcă să facă această lume mai rea nu-şi permit nicio zi liberă, cum aş putea eu să-mi iau una când încerc să fac puţină lumină în obscuritate?”. A fost ultima reprezentaţie a lui Bob în Jamaica pentru următoarele 18 luni. Temându-se de un alt atentat, a părăsit insula şi a plecat la Londra. Acolo a înregistrat următorul album, “Exodus”, unul dintre cele mai importante din cariera sa şi din reggae.

Lansat în vara aceluiaşi an, “Exodus” a consolidat statutul internaţional al grupului, rămânând în topul din Marea Britanie timp de 56 de săptămâni şi având 3 single-uri – “Waiting In Vain”, “Exodus” şi “Jamming'” – ca mari succese mediatice.

În 1978, grupul a obţinut un nou succes cu “Kaya”, care a reuşit să ocupe locul patru în Anglia în săptămâna imediat următoare lansării. De pe acest album au fost scoase două single-uri, “Satisfy My Soul” şi “Is This Love?”.

În aprilie 1978 se întoarce în Jamaica pentru “One Love Peace Concert”. Tot atunci a fost invitat la sediul ONU din New York pentru a primi Medalia Păcii, iar la sfârşitul anului, Bob a plecat într-o călătorie în Africa, unde a vizitat Kenya şi Etiopia, locul spiritual al mişcării rastafari. Grupul abia terminase un turneu prin Europa şi SUA. Acest turneu i-a servit ca material pentru al doilea album live “Babylon By Bus”.

“Survival”, al nouălea album al lui Bob Marley, a fost lansat în vara lui 1979. Includea “Zimbabwe”, alături de “So Much Trouble In The World”, “Ambush In The Night” şi “Africa Unite”. “Survival” a fost un album omagial pentru cauza panafricană.

Următorul disc al grupului, “Uprising”, a fost lansat în mai 1980 şi a avut un succes imediat cu “Could You Be Loved?”. Albumul mai conţinea şi “Coming In From The Cold”, “Work” şi faimosul “Redemption Song”. The Wailers au pornit în cel mai mare turneu european, sfidând orice record de audienţă. Agenda includea un concert pentru 100.000 de persoane la Milano, cel mai mare din istoria grupului. “Uprising” figura în toate topurile din Europa.

După terminarea turneului european, Bob Marley şi grupul au plecat spre SUA. Bob planificase două concerte în Madison Square Garden, dar s-a îmbolnăvit grav. Cu trei ani înainte, în Londra, s-a rănit la un deget de la picior în timp ce juca fotbal.

Rana netratată s-a dovedit a fi cancerigenă şi, cu toate că a tratat-o apoi în Miami, a continuat să se extindă. În 1980, cancerul începuse să se propage prin tot corpul. În septembrie 1980, Marley s-a prăbuşit în timp ce făcea jogging în Central Park şi a fost dus la spital. Acolo a fost diagnosticat cu tumoră la creier. Boala a fost ţinută sub control timp de opt luni, însă în dimineaţa zilei de 11 mai 1981, a murit, la vârsta de 36 de ani.

Cu o lună înainte, Bob fusese decorat cu Ordinul de Merit al Jamaicăi, a treia mare onoare a naţiunii, ca semn de recunoaştere a inestimabilei sale contribuţii aduse culturii acestei ţări.

“Legend”, compilaţia de cântece a lui Bob Marley lansată post-mortem, este cel mai bine vândut album reggae al tuturor timpurilor, cu mai mult de 25 de milioane de exemplare vândute, câştigând de 10 ori Discul de Platină.

Bob Marley a fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în anul 1994. Revista Time a ales albumul “Exodus” al lui Bob Marley şi The Wailers, ca fiind cel mai reuşit album al secolului al XX-lea. (Text: Agerpres, Foto: bobmarley.com, Video: youtube.com)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *